VideoCLIPuri
De Ziua Marii Uniri, proclamată la Alba Iulia, în 1 Decembrie 1918… România este patria celor de demult și-a celor de mai apoi. E patria celor dispăruți și a celor ce va să vie… – scria Barbu Delavrancea. În această Zi Naţională să ne amintim şi de legendarul Cenaclu Flacăra din România, fondat de poetul Adrian Păunescu, care […] detalii…
Omagiu virtuozilor Artişti ai Neamului Dumitru Blajinu (11 nov. 1934 – 06 iulie 2015) şi Nicolae Sulac (09 sept. 1936 – 08 aprilie 2003). Pornind de la adevărul că recunoştinţa cea mai sinceră şi de folos exprimată unui Artist este cunoaşterea operei sale, vă îndemnăm, dragi prieteni, să (re)ascultaţi în linişte aceste două creaţii / prelucrări muzicale de […] detalii…
E ziua în care pe plaiurile Moldovei sfinţite cu mir de Luceafăr s-a născut un fiu vrednic al Neamului – Dumitru Matcovschi, poet martir, dramaturg, academician, Deputat al Poporului, unul dintre declanşatorii şi însufleţitorii Mişcării de Eliberare Naţională din Basarabia postbelică (1988-1991). Născut în 20 octombrie 1939, la Vadul Raşcu, pe Nistru, în Basarabia din […] detalii…
Îmi şopteşte inima, simte că-i aproape … ziua de naştere a artistei Lidia Botezatu, care a lansat – la noi şi-n Lume – această capodoperă muzicală: Primăvara, creată de Artistul cu Har de la Dumnezeu, compozitorul Mihai Dolgan, fondatorul legendarei formaţii NOROC. Fiind solista nr. 1 din toate timpurile a acestui ansamblu vocal-instrumental de la […] detalii…
„Pentru ea”, pentru regina Limba Română ajunsă cenuşăreasă în Basarabia sovietizată, este un cîntec cu valoare istorică autentică. Începînd cu anul istoric 1989, acest cîntec ne-a unit, însufleţit şi întărit ca o rugăciune în cadrul Mişcării de Renaştere Naţională din Basarabia postbelică, în lupta noastră pentru Limba Română, Alfabet Latin, Tricolor, Suveranitate, Independenţă de stat…, […] detalii…
Probabil, numai autorul capodoperei instrumentale, Ciprian Porumbescu – fiu de preot, compozitor de geniu – a interpretat BALADA cu atîta patimă și dor cum a reușit s-o cînte, în sec. XX, celebrul violonist și actor din Basarabia, Serghei Lunchevici (n. 29 aprilie 1934 – d. 15 august 1995), fiu de evrei creștini ortodocși deportați în […] detalii…
In Memoriam compozitorului și instrumentistului Valentin Dînga (14 iulie 1951 – 27 februarie 2014) Dacă ar fi voia mea, aș da acestui cîntec răscolitor statut de imn al diasporei noastre, al celor risipiți prin lume, al exilaților de bună voie… Totul e frumos, profund, înălțător în acest imn al sufletului împovărat de dor sfîșietor – […] detalii…
Cinstim azi pe Tudor Arghezi, unul dintre cei mai importanţi scriitori şi creatori ai Limbii Române literare, născut cu numele Ion Nae Theodorescu (21 mai 1880 – 14 iulie 1967). Deşi a debutat cu un volum de versuri destul de tîrziu, la 47 ani, cartea Cuvinte potrivite (1927), perfecţionistul Tudor Arghezi s-a impus imediat şi pentru […] detalii…
O poezie aproape sufletului nostru, scrisă de poetul Adrian Păunescu tot într-o zi de 6 (aprilie) a anului 1992, e ca o oglindă a dramelor istorice din Basarabia, care parcă nu mai au sfîrşit… Lumină Lină martirilor Neamului românesc ucişi în Siberii de gheaţă. Adrian Păunescu: Basarabia pe Cruce Se urcă Basarabia pe […] detalii…
„Suflet de pîine cu sare, / Neamule ai moştenit …” – sînt două versuri cu tîlc, scrise de cantautoarea Aurica Basarabeanca, graţie cărora, prin 2011, am început să caut, să ascult şi să îndrăgesc toate cîntecele ei de Dor şi Neam. Aceste rînduri/gînduri aforistice sunt din cîntecul De noi depinde, pe care îl adăugăm astăzi, 6 iulie, […] detalii…
Folck, patriotism și duhovnicie într-o singură operă muzicală… Completăm astăzi Colecția Muzica Neamului cu un cîntec reîntregitor de suflet și Țară, mult îndrăgit și fredonat de cei din Basarabia și nordul Bucovinei încă pe vremea URSS, cînd ascultau în mod clandestin legendarul Cenaclu Flacăra, fondat și condus de vulcanicul poet Adrian Păunescu (1973-1985). Această minunată […] detalii…
Oricît de rece și nesentimental ai fi, există cîntece, opere muzicale care fac să-ți tresară inima și să-ți murmure sufletul chiar de la primele acorduri. O asemenea lucrare miraculoasă este și Inimă de mamă…, un cîntec nemuritor scris de Ion Aldea Teodorovici la începutul carierei sale (1979 -`80), în colaborare cu poetul Dreptății noastre istorice, […] detalii…
Sîntem la umbra Arborelui Eminescu… ne troienesc cu drag aduceri-aminte… Să ne amintim şi de faptul că la 15 iunie 1985, de ziua comemorării Poetului poeţilor, regimul comunist din România a interzis Cenaclul Flacăra, mișcare artistică de masă lansată în 17 septembrie 1973, care a ţinut aprinsă flacăra Limbii Române, Istoriei Neamului, Libertăţii de gîndire […] detalii…
Toată lumea cunoaște, probabil, roadele fericitei colaborări în domeniul cinematografiei a iluștrilor artiști din Moldova, cu largă recunoaștere internațională, basarabeanul Emil Loteanu și transnistreanul Eugen Doga, bucurîndu-se – din 1971 pînă în prezent – de filmele lor nemuritoare: Lăutarii (1971), Șatra (1976), Dulcea și tandra mea fiară (1978), Anna Pavlova (1983), Luceafărul (1986). Fascinantă este […] detalii…
Ca biografă a compozitorului Eugen Doga, credeam că nu există pagini din opera sa, pe care să nu le cunosc, cel puţin elementar. Dar, iată, că nu e chiar aşa! Nebănuite-i sînt cărările creaţiei şi cele ale genurilor muzicale practicate… Şi-n loc să mă întristez, că nu ştiam de acest cîntec, mă bucur enorm, ca […] detalii…
Lumină Lină este cu siguranţă o capodoperă a muzicii româneşti, creată de marele artist Tudor Gheorghe în colaborare cu poetul mesianic Ioan Alexandru, unul dintre prietenii cei mai apropiaţi ai poetului Grigore Vieru. Din 2015, Tudor Gheorghe cîntă Lumină Lină și pentru tatăl său, Ilie Tudor, scriitor şi disident politic, trecut la Domnul în 22 martie 2015. […] detalii…
In Memoriam Emil Loteanu (6 noiembrie 1936 – 18 aprilie 2003) Îl cunosc pe ilustrul compozitor Eugen Doga de aproape 25 de ani (din 19 mai 1998) şi ştiu că nu dedică niciodată cîntece, piese instrumentale sau alte opere muzicale cuiva, nu-i place pur şi simplu, fapt confirmat şi de soţia sa, dna Natalia Doga, […] detalii…
În această zi plină de Lumina și Bucuria Învierii Mîntuitorului nostru Iisus Hristos altfel se ascultă cuvîntul și muzica, altfel ne amintim și de purtătorii de cuvînt ai Neamului, care au adormit întru Înviere… La rubrica dedicată Cenaclului Flacăra de pe Flacăra TV am selectat astăzi pentru dvs o lucrare imnică închinată Omului Cel mai […] detalii…
ÎPS Ioan Selejan, Arhiepiscop al Timișorei și Mitropolit al Banatului, a explicat semnificaţia şi istoria toacei, care în această perioadă, de Joia Mare până la Paşti, ia locul clopotelor care nu se mai trag în biserici. L-am rugat pe ÎPS Ioan Selejan să ne povestească despre toacă, despre istoria acestui obiect bisericesc şi semnificaţiile lui. […] detalii…
De ziua naşterii lui Nichita Stănescu, poetul neCuvintelor româneşti, să-l omagiem pe aripile muzicii şi armoniei, care sînt incifrate în versurile sale romantice, simple şi nepămînteşti, astfel încît unui compozitor talentat nu-i rămîne decît să descifreze acest mister al sunetelor plăcute, terapeutice, genertoare de frumos. Ploaie în luna lui Marte e un cîntec foarte cunoscut, scris pe versurile […] detalii…
Îndrăgita noastră artistă Silvia Chiriac sărbătorește astăzi, 21 martie, ziua în care mama i-a deschis fereastra lumii, prilej fericit pentru a-i spune: La Mulți Ani binecuvîntați, zile pline de viață și viață plină de zile, sănătate, multe, multe primăveri minunate, energie creatoare, care să rodească noi cîntece frumoase spre bucuria melomanilor și admiratorilor ei de […] detalii…
Se împlinesc astăzi 157 ani de la debutul fericit al lui Mihai Eminescu în literatura română, prin publicarea în revista Familia a poeziei sale De-aș avea…, nr. din 25 februarie 1866. Mihai Eminescu avea numai 16 ani, dar reuși să impresioneze profund elita culturală de la acea vreme, or, revista, înființată la Pesta, mutată apoi la […] detalii…
Potrivit cercetătorilor creaţiei lui Grigore Vieru, soţii Ion şi Doina Aldea Teodorovici l-au cunoscut pe marele poet în anul 1980. Primul rod al colaborării lor a fost crescut în acelaşi an şi anume cîntecul de rarisimă sensibilitate şi profunzime artistică Iartă-mă, o lucrare muzicală în care ne regăsim cu toţii în anumite etape ale vieţii, […] detalii…
Credem că nu există suflet de român de pe ambele maluri ale Prutului şi din diasporă, care să nu cunoască şi să nu fi îngînat, cel puţin, acest minunat cîntec dedicat simbolului plenar al Fiinţei noastre Naţionale Mihai Eminescu. EMINESCU este un cîntec emblematic pentru repertoriul legendarului duet Ion şi Doina Aldea Teodorovici, dar şi un […] detalii…
E seara Sfîntului Vasile cel Mare, şi, pe timpuri hăt, hăt, geto-dacii îngropau cu bucurie anul vechi şi aprindeau focul reînnoirii timpului / anului / vieţii. E seara în care porneşe Pluguşorul, ca să ne fie gras ogorul, cu semne bune tot anul, cu roade bogate ţăranul, care ne hrăneşte pe toţi, ai dacilor fii, nepoţi, […] detalii…
Cenaclul „Flacăra”, anul 1983. O înregistrare document. Vulcanicul poet Adrian Paunescu recită în felul său cu totul special poezia „Mos Craciun” (vs. Mos Gerila), devenită ulterior cîntec celebru, graţie colaborării sale din 1993 cu marele compozitor Eugen Doga. Prima versiune a acestui cîntec-manifest pentru copii a interpretat-o tanti Ludmila la TV Naţională şi avea titlul […] detalii…
E 24 septembrie, e ziua de naştere a cunoscutei artiste Nina Crulicovschi, voce unică în tot spaţiul românesc, căreia îi spunem cu drag şi preţuire: La mulţi ani sănătoşi, împliniţi, fericiţi, cu ramurile zilelor pline de rod, de cîntece, spectacole, CD-uri, videoclipuri încîntătoare, care să meargă la inima omului, să-l facă mai bun, mai frumos! Nina […] detalii…
Flacăra Chişinău continuă să adune şi să completeze Galeria cu arhive foto/video/audio ale Cenaclului Flacăra din România, fondat şi condus de poetul Adrian Păunescu din 17 septembrie 1973 pînă-n 15 iunie 1985, cînd a fost interzis de regimul comunist al lui Nicolae Ceauşescu. În cei aproape 12 ani de existenţă, Cenaclul lui Adrian Păunescu, poet născut în Basarabia, […] detalii…
„O, rămîi…”, scrisă de Poetul poeților Mihai Eminescu în 1879, este cu siguranță una dintre cele mai cîntate poezii eminesciene, avînd versiuni în diverse genuri muzicale. La sfârșitul anilor `80, o adevărată capodoperă muzicală a apărut și pe plaiurile Moldovei de Est, adică în URSS, aceasta fiind creată de compozitorul basarabean Anatol Chiriac, care, cu […] detalii…
„O, rămîi…”, scrisă de Mihai Eminescu în 1879, este una dintre cele mai cunoscute şi mai cîntate poezii, atît ca romanţă, cît şi în genul muzicii uşoare. În contextul muzicii uşoare din R. Moldova, menţionăm în mod special creaţia compozitorului Anatol Chiriac, care a realizat pe versurile O, rămîi… o adevărată capodoperă, cîntată dumnezeieşte de […] detalii…
