De ce din Joia Mare se bate numai toaca? Semnifică bătutul piroanelor în mîinile şi picioarele lui Hristos
ÎPS Ioan Selejan, Arhiepiscop al Timișorei și Mitropolit al Banatului, a explicat semnificaţia şi istoria toacei, care în această perioadă, de Joia Mare până la Paşti, ia locul clopotelor care nu se mai trag în biserici.
L-am rugat pe ÎPS Ioan Selejan să ne povestească despre toacă, despre istoria acestui obiect bisericesc şi semnificaţiile lui.
Simbolistica lemnului este legată de lemnul Crucii.
„Bătăile de toacă sunt asemuite în lumea ortodoxă cu bătutul piroanelor în mâinile şi picioarele lui Hristos. Cel care bate toaca se gândeşte la cele suferite de Hristos pe Crucea de pe Golgotă”, a explicat ÎPS Ioan Selejan (foto 1).
Toaca este construită de cele mai multe ori dintr-o scândură de lemn în care se bate cu două ciocănaşe, la orele fixate pentru rugăciune. Acest instrument a apărut încă din perioada precreştină, iar creştinii l-au folosit cu mult înainte de apariţia clopotelor.
„Toaca este element arhaic în cultul bisericesc, care provine din perioada precreştină. Probabil că a fost folosită şi de păgâni cât şi în anumite manifestări publice. Să ne amintim doar de bătăile şi sunetele de tobe în lumea africană. Toaca a fost preluată apoi de lumea creştină şi a fost stilizată. Se face în principal din lemn de fag. A devenit un mod prin care erau chemaţi călugării să vină la rugăciune în Biserică. Clopotele a apărut mult mai târziu”, a mai spus Mitropolitul Banatului.
Toaca poate fi atât fixă cât şi portabilă, aceasta din urmă fiind bătută cu o singură mână. Există însă şi toacă din bronz, care se bate împreună cu clopotele.
De Joia Mare şi până la Paşte nu se trage clopotul în bisericile noastre, ci se bate numai toaca.
Toaca şi clopotul sunt singurele instrumente muzicale acceptate în Biserica Ortodoxă.
„În bisericile ortodoxe se pune accentul pe rugăciune, trăire lăuntrică şi meditaţie. Apreciem marile opere ale muzicii contemporane care au compus elemente de liturghie. Le ascultăm şi noi, dar în biserica ortodoxă se cântă cu credincioşii. Lăsăm ca vocile lor să formeze instrumentele”, a menționat ÎPS Ioan Selejan, Arhiepiscop al Timișorei și Mitropolit al Banatului.
Toaca înălțată la rang de festival, la doi pași de Timișoara, cu binecuvântarea Mitropolitului Banatului!
Toaca de la Mănăstirea Petru Vodă. Nu există sunet mai înalțător ca acesta!
Flacăra TV & Film recomandă şi:
Postul Sfintelor Paști sau Postul Mare (scurt istoric și rânduială bisericească)
Duminica Floriilor – Intrarea Mântuitorului în Ierusalim (împlinirea profeţiei lui Zaharia)
Preot Vlad Mihăilă despre Florii, Săptămâna Patimilor, Joia Mare, Înviere// VIDEO
Săptămîna Patimilor – Sfînta și Marea Miercuri (Denie)
Săptămîna Patimilor – Marţea Mare (Denie)
Săptămîna Patimilor – Lunea Mare (Denie)
Săptămîna Patimilor – Joia Mare (12 Evanghelii, Cina cea de tină, spălatul picioarelor, vînzarea lui Iuda)
Săptămâna Patimilor, Vinerea Mare – Strigătul lui Hristos pe cruce (scurtă tălmăcire)
Ce s-a întâmplat în Marea Sâmbată pe înţelesul tuturor – Hristos sfărâmă porţile iadului
Tâlcurile Rugăciunii Domneşti „Tatăl Nostru“, lăsată de Înşuşi Iisus Hristos
Sursa material: Adevărul / Stefan Both
Sursa foto: captură YouTube
Sursa video: Banatul Azi
În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md
