13 martie (1907) e ziua în care s-a născut românul de geniu Mircea Eliade, scriitor, filozof, profesor universitar, istoric al religiilor de notorietate mondială. La fel ca și prietenii săi, iluștrii scriitori români, Emil Cioran și Eugen Ionesco, Mircea Eliade și-a trait aproape toată viața în exil, departe de România acaparată de comuniști și kominterniști, […] detalii…

Fostul mare om politic Iuliu Maniu, preşedinte al Partidului Naţional Ţărănesc şi de trei ori prim-ministru al României în perioada interbelică, se stingea – bătrân şi bolnav – într-o celulă a închisorii comuniste de la Sighetu Marmaţiei, într-o zi de 5 februarie. Născut la Şimleu Silvaniei, în Sălaj, la 8 ianuarie 1873, Iuliu Maniu a […] detalii…

Să ne reamintim cu drag de poetul de legendă Nichita Stănescu, un munte de om frumos, un boem autentic, un mare scriitor român devenit clasic încă în timpul vieţii sale, care nu scria, ci pur şi simplu vorbea poezie… Cifra 3 a fost una nagică în destinul acestui scriitor non-conformist: s-a născut la 31 martie […] detalii…

Acum 25 de ani, în această zi de 8 decembrie a anului 1996, a plecat la Ceruri Marin Sorescu, unul dintre cei mai talentaţi poeţi, scriitori români din toate timpurile, un român de treabă din Oltenia, care a iubit sincer şi constant Basarabia şi moldovenii, ajutîndu-i cu tot ce a putut de-a lungul anilor să-şi […] detalii…

In Memoriam artistului de geniu, poet și regizor de film, Emil LOTEANU (6 nov. 1936 – 18 aprilie 2003). Jocul de limbaj din textul nostru vrea să vorbească despre un program de viaţă trăită intens atât prin slujire cu devotament şi devoţiune – cu sfinţenie curat religioasă –, cât şi cu o conştiinţă că a […] detalii…

Renumitul eminescolog Mihai Cimpoi sărbătorește astăzi, 3 septembrie (1942), ziua în care l-a născut mama Ana, prilej fericit pentru a-i ura sănătate şi a-l cunoaşte mai bine pe acest „stîlp al spiritualității Naționale”, precum l-a definit cu admiraţie colegul şi prietenul său de la Bucureşti, Acad. Eugen Simion, un alt eminescolog de referinţă al românimii, fost […] detalii…

Lingvistul Eugeniu Coşeriu, (n. la Mihăileni, plasa Rîşcani, județul Bălţi, 27 iulie 1921 – d. la Tubingen, Germania, 7 septembrie 2002): „A promova sub orice formă o limbă „moldovenească” deosebită de limba română este, din punct de vedere strict lingvistic, ori o greşeală naivă, ori o fraudă ştiinţifică; din punct de vedere istoric şi practic, e […] detalii…

„M-aş întoarce oricînd în spaţiul cosmic, numai să admir Pământul de acolo, de sus, de la înălţimi cosmice. Arată superb, arată ca o planetă vie, pe care se vede că se trăieşte, se vede mişcare, se văd oceanele, se văd munţii, se vede atmosfera cu toate fenomenele din interiorul ei. Îi simţi efectiv puterea în […] detalii…

7,4 grade pe scara Richter, peste 1500 de oameni au murit şi 11.000 au fost răniţi în minutul în care România s-a zguduit din temelii. Autorităţile comuniste au încercat atunci să ascundă proporţiile dezastrului. 4 martie 1977, ora 21:21. Capitala şi alte şapte judeţe din România au fost zguduite de cel mai puternic seism de […] detalii…

ULTIMA ORĂ… – astfel şi-a intitulat emisiunea jurnalista Cornelia Stefoglu de la Televiziunea Naţională Moldova 1 (realizată în 2009), luînd drept leitmotiv muzical celebrul cîntec al compozitorului Petre Teodorovici, pe versurile lui Grigore Vieru, interpretat de Anastasia Lazariuc. Filmările, devenite document, au fost făcute de dna profesoară Alexandra Piscunov de la Cahul. În cadru, planuri diferite: […] detalii…

Eseu de scriitorul şi lingvistul Vlad Pohilă (6 aprilie 1953 – 14 mai 2020): „Perpetua venire a lui Nichita Stănescu la noi” O mai fi fiind, cu certitudine, la Chişinău, destule persoane care ţin minte clar acea banală şi totuşi neobişnuită lună de octombrie 1976… Evenimentele culturale de anvergură şi de calitate, ferite de grosiere […] detalii…

Știaţi că George Bacovia a terminat liceul la 22 de ani, a publicat prima carte la 35 de ani, iar verbele sale favorite – conform frecvenţei din poezii – erau „plânge” şi „ninge”? Aflaţi şi alte amănunte inedite din viaţa autorului, considerat cel mai important poet simbolist român. În textul „Necunoscutul cu pelerină neagră”, publicat […] detalii…

Vlad Pohilă: A emanat o dragoste aristocratică – pentru oameni, pentru neam, pentru tot ce-i frumos Scriind, cîndva, că am avut norocul să-l cunosc pe Raoul Şorban (a se vedea volumul „Şi totuşi, limba română!…”, Chişinău, Ed. „Prometeu”, 2008, p. 112-146), nu am spus decît o jumătate de adevăr. Pentru că efectiv, am avut marea, […] detalii…

Testamentul „Limba Română, oastea noastră naţională” se citeşte atent, cu lupa, atît din punct de vedere ştiinţific, cît şi politic, asta ca principiile, valorile general-umane, demnitatea Naţională şi Adevărul ştiinţific să nu prindă niciodată păianjen în Ţara poetului simbol, Grigore Vieru! Discursul, intitulat simbolic Testament, a fost rostit de poetul Grigore Vieru în 30 august […] detalii…

Eugen Ionescu (26 noiembrie 1909 – 28 martie 1994) a fost un dramaturg româno-francez si unul dintre cei mai proeminenti reprezentanti ai Teatrului Absurdului. Într-un interviu acordat revistei franceze „Paris Match”, Eugen Ionescu relatează experienta de mai jos, pe care a avut-o pe Muntele Athos: „M-am născut într-o familie ortodoxă si am locuit la Paris. […] detalii…

Dragi prieteni, astăzi, la rubrica Filmele colegilor, prezentăm documentarul autentic „Masacrul inocenților sau Cronica unui război uitat”, realizat de mult regretatul regizor de film Victor Bucătaru, cunoscut cineast şi patriot român din R. Moldova. Documentarul a fost pus pe internet de fiul său, Sorin Bucătaru, care e de asemenea cineast, pentru o largă circulație a acestor mărturii zguduitoare […] detalii…

Vladimir Vîsoțkiy, un Artist de legendă care nu va muri niciodată, drag mie din copilărie, cînd nu știam prea bine rusește, dar îi auzeam des cîntecele în casa noastră, unde frații mei mai mari și prietenii din sat îl ascultau la volum maxim, fredonînd cuvintele împreună cu rebelul autor. 25 ianuarie (1938) e ziua în […] detalii…

„Iartă-ne, Grigore!”, o poezie răscolitoare, de ADIO, citită cu adîncă durere la funeraliile fratelui Grigore de înzestratul poet Adrian Păunescu, unul dintre cei mai apropiați și fideli prieteni ai poetului Grigore Vieru. Aşa cum mărturisea poetul însuşi, a scris poezia în drum spre Chişinău… unde Grigore Vieru nu-l mai aştepta cu braţele deschise, în care […] detalii…

Vino, Doamne, să vezi ce-a mai rămas din oameni…  Suntem în 30 decembrie 2019, la 30 de ani de la lovitura de stat din România (22-12-1989) suprapusă pe revolta anticomunistă a populației declanșată la Timișoara, în 15 – 16 Decembrie 1989, eveniment istoric soldat cu căderea dictaturii Ceaușescu (nu și a comunismului!) și cu mii […] detalii…

„Ionel” este un film realizat în Rusia despre anii de studenţie ai lui Ion Iliescu la Moscova, despre „tinereţea luminoasă” din perioada stalinistă. Documentarul Rossia TV ne prezintă viaţa idilică a studentului Ion Iliescu la Institutul Energetic „Molotov“ din Moscova, în perioada 1949 – 1954. Aflăm cât de popular era printre colege, ce jocuri incitante se […] detalii…

Stenograma întâlnirii dintre Ion Iliescu, Petre Roman şi Evgheni Tiajelnikov, ambasadorul URSS la Bucureşti – 27 decembrie 1989. Conţinutul stenogramei ne-a fost pus la dispoziţie de istoricul Alex Mihai Stoenescu.   Partea I Iliescu şi Roman către URSS: „Avem nevoie de sprijin!“ La numai două zile de la actul ce anunţa păstrarea pe poziţii a vechilor […] detalii…

Proclamaţia Revoluţiei, redactată de Dumitru Mazilu, a fost modificată brutal de către Silviu Brucan. Adăugirile şi tăieturile efectuate pe textul iniţial prefigurau o nouă ţară „made in URSS“. Dumitru Mazilu povesteşte pentru „Adevărul“ ce l-a inspirat în scrierea textului şi ce schimbări a adus Silviu Brucan, „pe un calorifer din sediul CC“. În noaptea de […] detalii…

România, 24 Decembrie 1989. Unitatea militară, în care se află arestat cuplul Ceaușescu, este survolată, în repetate rânduri, de ținte aeriene neidentificate care sunt atacate de apărare. De asemenea, unitatea este supusă unor atacuri terestre cu armament de infanterie. Schimburi de focuri între forțele de apărare și persoane neidentificate au loc și la Cluj-Napoca, Arad, Craiova. […] detalii…

Cine este Teodor Brateș, personaj cheie al Revoluției din 1989 și ultimul mare propagandist al TVR?! Teodor Brateş, „Crainicul Revoluției”, pus sub acuzare pentru infracţiuni împotriva umanităţii În 1988, Partidul Comunist Român i-a făcut un „portret” lui Teodor Brateș, cel care un am mai târziu avea să ocupe o funcție cheie în desfăsurarea evenimentelor tragice din […] detalii…

România, 23 Decembrie 1989. Unități militare și alte obiective strategice sunt, în continuare, atacate de grupuri diversioniste, înregistrându-se numeroși morți și răniți. Acțiunile forțelor diversioniste creează confuzie în rândurile populației, a forțelor militare și echipelor de cetățeni înarmați În această zi au avut loc incidente tragice dintre care două majore: Dimineața – soldați în termen […] detalii…

Bucureşti, 22 Decembrie 1989. Dimineaţa, la primele ore, mari coloane de manifestanţi provenind de la principalele întreprinderi ale Bucureştiului se îndreaptă spre centrul oraşului. Înaintarea lor este oprită de baraje formate din trupe de miliţie, securitate şi armată în apropierea sediului CC al PCR. Nicolae Ceauşescu organizează o şedinţă cu câţiva generali, în timpul căreia […] detalii…

România, 21 Decembrie 1989. La Timişoara, ora 9:00, din balconul Operei se citeşte Proclamaţia Frontului Democrat Român (FDR). La Bucureşti, în Piaţa Republicii, ora 12:00, începe mitingul cerut de Ceauşescu cu scopul de a înfiera tulburările de la Timişoara şi de a vorbi despre nevoia imperativă de a apăra ţara de atentatele cercurilor străine la […] detalii…

20 Decembrie 1989 // La Timişoara, 100.000 de protestatari au ocupat Piaţa Operei (astăzi, „Piaţa Victoriei”) şi au început să strige sloganuri antiguvernamentale: „Noi suntem poporul!”, „Armata e cu noi!”, „Nu vă fie frică, Ceauşescu pică!”. În foaierul Operei din Timişoara are loc, la ora 13:00, constituirea Frontului Democratic Român (FDR). În clădirea Consiliului Judeţean, un […] detalii…

În ciuda tuturor represiunilor, timişorenii au continuat să se opună cu îndârjire forţelor de ordine, mai ales după ce se descoperise că morţii de la spitalul judeţean fuseseră furaţi.  Zvonul înspăimântător şi incredibil se răspândise cu iuţeala fulgerului şi în cele din urmă s-a confirmat că acesta era cumplitul adevăr. Cu toţii erau de acord […] detalii…

17 decembrie 1989 este considerată ziua „masacrului de la Timişoara”, zi în care miliţia, securitatea, armata a început să tragă în protestatarii din Piaţa Metropolitană… De „terorişti-turişti” străini nu se prea vorbeşte în cazul or. Timişoara învecinat cu Ungaria, „teroriştii” enigmatici „au apărut” din senin numai în Bucureşti, imediat după ce le-a anunţat „prezenţa” nea […] detalii…