„…Numai român nu!” Cum a ajuns un neamţ Rege al României în 10/22 mai 1866

Carol I al României este unul dintre suveranii emblematici ai statlui Român modern. Prezenţa sa pe tronul României, deşi de origine germană, era reflectarea unei nevoi a societăţii româneşti, spun specialiştii, de a fi conduşi de un principe străin şi nu de unul român. Înscăunarea sa a fost o adevărată aventură. Carol I, Principe de […] detalii…

Duminică, 15 aprilie 2018, s-au împlinit 100 de ani de la momentul în care Bojdeuca lui Ion Creangă din Iaşi devenea prima casă memorială din ţara noastră. Extrem de simplă, dar foarte cochetă, desprinsă parcă din poveşti, casa păstrează şi acum atmosfera poetică a vremurilor în care aici a locuit, în ultimii 17 ani de […] detalii…

Cu ocazia sărbătoririi Centenarului Marii Uniri, Academia de Științe a Moldovei și Academia Română au organizat, la Chișinău, Sesiunea Științifică Centenarul Unirii Basarabiei cu Români, proiect susținut și de Institutul Cultural Român „M. Eminescu”, Chișinău și Ambasada României în Republica Moldova. Evenimentul a avut loc la 27 martie 2018, exact la 100 de ani de la […] detalii…

Împlinirea celor 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România a fost marcată, la 27 martie, și la Bucureşti, printr-o şedinţă solemnă a Parlamentului României, cu participarea unei delegaţii din Republica Moldova. Evenimentul a început cu discursul președintelui Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, care a menționat că evenimentul nu ar trebui să aibă pentru […] detalii…

O amplă manifestație dedicată celor 100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România a avut loc la Chișinău, duminică, 25 martie 2018. Denumită simbolic Marea Adunare Centenară, manifestația s-a desfășurat cu două zile înainte de 27 martie, data la care a avut loc evenimentul istoric şi a reunit români de pe ambele maluri ale […] detalii…

În Sala Tronului a Casei Domnești de la Sfânta Mănăstire Putna, definită de Poetul poeților Mihai Eminescu drept Ierusalimul neamului românesc, a fost adoptată Declarația de Unire întru refacerea României Mari de acum 100 de ani. Evenimentul istoric a avut loc joi, 22 martie 2018, în cadrul Ședinței extraordinare a Consiliului local al Comunei Putna, […] detalii…

Ea a fost lucrată la Braşov, în anul 1542, şi este opera sasului Ioan Honterus, care a desenat-o, a gravat-o pe o placă de lemn şi apoi a tipărit-o ȋn atlasul său personal denumit „Rudimenta Cosmographica”. Pe această hartă, țara noastră apare cu numele de „Dacia” și este mărginită de Ungaria, Macedonia, Bonsa (Bosnia), Dalmația, Thracia și Bulgaria. Față de timpul când […] detalii…

„† Din mila lui Dumnezeu, noi, Ștefan voievod, domn al Țării Moldovei. Facem cunoscut cu această carte a noastră, tuturor celor care o vor vedea sau o vor auzi citindu-se, când aceasta va fi de trebuință cuiva, că dăm și am dat această carte a noastră tătarului și robului nostru, care a fugit de la […] detalii…

DOCumente fidele originalelor, or, pe Internet circulă sute de versiuni. Acum 70 de ani, în dimineaţa zilei de 22 iunie 1941, ora 02.00 dimineaţa, Armata Română primeşte de la comandantul său suprem, Ion Antonescu, Conducătorul Statului Român, acest legendar „ORDIN de zi” – Ostaşi, Vă ordon: treceţi Prutul! Obiectivele Ordinului şi ale României sunt clare […] detalii…

„Deşteaptă-te, române!“ este imnul României din 1990. Imnul a fost compus şi cântat la Braşov de Andrei Mureşanu, deşi oficial cântecul este atribuit lui Anton Pann. Despre cine este autorul oficial al imnului sunt mai multe ipoteze. Unii istorici spun că Andrei Mureşanu care a scris versurile este şi autorul melodiei. O altă ipoteză este […] detalii…

Una dintre piesele de seamă ale Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I“ din Bucureşti este bastonul de Mareşal înmânat de regele Carol al II-lea lui Alexandru Averescu, în toamna lui 1930. Iată o scurtă istorie a gradului de Mareşal în România: În istoria ierarhiei militare româneşti, gradul de Mareşal apare la 1 decembrie 1918, când […] detalii…

Un articol scris de istoricul şi omul politic Nicolae Iorga (5 iunie 1871 – 27 noiembrie 1940), publicat în revista „Neamul românesc” (1909): Sufletul românesc în Basarabia după anexarea din 1812 I Se vor împlini în curînd o sută de ani de la luarea Basarabiei de către ruşi. Adecă acum o sută de ani, prin […] detalii…

Unul dintre cele mai importante artefacte din muzeul Topkapî din Turcia este o armă. Mai precis, este spada voievodului Ştefan cel Mare, o armă încărcată de legendă, venerată şi temută de turci, construită din oţel special la indiciaţiile personale ale voievodului. În muzeul Topkapî din Istanbul, fostul mare palat al sultanilor otomani, în sala dedicată […] detalii…

În 30 noiembrie 1867, celebrul ziar „The Times” publica un reportaj despre istoria din ultimele două milenii a românilor. Articolul apărea sub semnătura corespondentului din Austria al The Times şi relata despre marile idealuri ale românilor, cel de a fi consideraţi descendenţi puri ai dacilor şi romanilor şi cel de unire a vechilor teritorii stăpânite […] detalii…

Marţi, 24 mai 2016, la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” din Chişinău, a fost lansată „Cartea de AUR a Basarabiei și a Republicii Moldova”, scrisă de Denis Roşca, un tânăr economist basarabean fascinat de numărul impresionant de compatrioţi, care s-au manifestat plenar în toate domeniile, pe toate continentele, au atins performanţe, au bătut recorduri, au […] detalii…

„Testamentul meu, scris şi iscălit de propria mea mână, la 14/26 februarie 1899, în capitala mea, Bucureşti. Testamentul meu, scris de mine, în luna lui februarie 1899, pentru a fi publicat prin “Monitor” după moartea mea, cu rugămintea ca ultima mea voinţă şi dorinţă să fie urmate întocmai cum le-am descris aci, cu propria mea […] detalii…

Într-o epocă în care zborul în Spaţiu era un subiect descris doar în romanele SF, savantul român Gheorghe Botezatu, originar din Basarabia, a demonstrat că se poate. El a calculat cu precizie distanţa dintre Pământ şi Lună, ulterior teoriile sale fiind folosite de americanii de la NASA pentru lansarea proiectului „Apollo”. Geniul din România a […] detalii…

Cinematografia românească a cunoscut câteva momente de referință care sunt subiectul unor cărți și discuții, chiar și după mult timp de când s-au petrecut. Printre acestea se numără conceperea și lansarea primului film sonor integral românesc în 1935 – „Bing Bang”. „Bing Bang” este povestea unor șomeri din Bucureștiul interbelic, jucați de renumiții comici ai […] detalii…

Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia din Munţii Orăştiei va fi redeschisă pentru turişti, începând din 1 martie, după trei luni în care a fost inaccesibilă din cauza zăpezii de peste un metru care acoperea zona sacră şi zidurile, transmite corespondentul MEDIAFAX. „Din 1 martie, turiştii pot să viziteze Cetatea dacică Sarmizegetusa Regia, care din 1 decembrie […] detalii…

Trebuie să recunosc că am fost surprins să descopăr într-un fragment de documentar, realizat de italieni, o perspectivă corectă (cel puțin pe aspectele pe care le voi sublinia mai jos), cu elemente deosebit de interesante, unele inedite, despre războaiele daco-romane din vremea lui Decebal și Traian. Dacă astăzi încă sunt istorici ageamii prin România care […] detalii…

La 10 ianuarie 2015 se împlinesc 540 de ani de la victoria de la Vaslui sau Podul Înalt, prin care Ștefan cel Mare, Domnul Moldovei (1457-1504), a învins armatele otomane conduse de Hadîm Suleiman Pașa. Domnia lui Ștefan cel Mare de aproape o jumătate de secol a fost cea mai frumoasă perioadă din istoria Moldovei.  […] detalii…

Când vorbim despre românii din fostul spaţiu sovietic, de cele mai multe ori ne gândim la cei din Basarabia, ţinutul Herţei şi Bucovina. Numai că mărturiile istorice fac referire şi la acei români locuitori dincolo de Nistru, chiar peste Bug înspre întinsul stepei ruseşti. Pentru aceşti români, la ordinul mareşalului Ion Antonescu, începând cu decembrie […] detalii…