La Putna Sf. Ștefan cel Mare a fost adoptată Declarația de Unire întru refacerea României Mari de acum 100 ani


În Sala Tronului a Casei Domnești de la Sfânta Mănăstire Putna, definită de Poetul poeților Mihai Eminescu drept Ierusalimul neamului românesc, a fost adoptată Declarația de Unire întru refacerea României Mari de acum 100 de ani.

Evenimentul istoric a avut loc joi, 22 martie 2018, în cadrul Ședinței extraordinare a Consiliului local al Comunei Putna, județul Suceava, care și-a ținut lucrările în încinta Sfintei Mănăstiri, adunarea fiind binecuvântată de părintele Arhimandrit Melchisedec Velnic, Starețul Mănăstirii Putna.

Publicăm mai jos textul integral al Declarației de Unire, adusă la cunoștința publicului larg de Primarul comunei Putna, Gheorghe Coroamă, aprobată în unanimitate și semnată în trei exemplare: un exemplar pentru Primăria comunei, unul pentru școala din localitate, iar al treilea exemplar va rămâne în arhivele Mănăstirii ctitorită de domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt.

Potrivit unui comunicat al Sfintei Mănăstiri Putna, Declarația a fost trimisă Prim-ministrului României, Președintelui Camerei Deputaților, Președintelui Senatului, Președintelui României.

 

Putna-Declaratie de Unire-22 martie 2018-foto 05 Putna-Declaratie de Unire-22 martie 2018-foto 06
 

 

 

 

 

 

 

 

Declarație de Unire

Noi, membrii Consiliului Local al Comunei Putna, întrunit în Ședință extraordinară în Sala Tronului din Casa Domnească a Mănăstirii Putna, astăzi, 22 martie 2018, în Anul Centenar, împreună cu alți reprezentanți ai obștii sătești,
Fii de peste veacuri ai Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, Părinte al neamului românesc,
Adunați acolo unde a avut loc prima Serbare a românilor de pretutindeni, în 15 august 1871,
Având în vedere că în 1812 românii din stânga și din dreapta Prutului au fost despărțiți împotriva voinței lor, prin Tratatul dintre Imperiul Rus și Imperiul Turc, iar în 1940 și 1944 au fost din nou despărțiți împotriva voinței lor, în urma Pactului Molotov-Ribbentrop dintre Uniunea Sovietică și Germania nazistă, respectiv, a instaurării comunismului în Europa de Est,
Deplin încredințați că suntem datori să continuăm efortul generațiilor de români care s-au jertfit pentru unitatea națională,
Conștienți că Patria mamă are o datorie morală față de fiii dintre Prut și Nistru, pe care nu a fost capabilă să îi ocrotească în trecut,
Rugându-ne Sfântului Voievod Ștefan cel Mare să insufle „duhul sfintei uniri în inimile noastre”, așa cum s-a rugat Regele Ferdinand Întregitorul când a venit pentru prima dată la Putna, în România Mare,
 

HOTĂRÂM

 de aici, de la mormântul Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, altar al conștiinței naționale, să depunem toate eforturile pentru realizarea unirii Basarabiei cu Patria mamă

 și CEREM FERM

tuturor românilor, Guvernului, Parlamentului și Președintelui României să facă tot ce este necesar pentru unirea Basarabiei cu Țara.
 

AȘA SĂ NE AJUTE DUMNEZEU!

 

  Putna-Declaratie de Unire-22 martie 2018-foto 03

 

 

Pe drumul Unirii românilor – Declarație de Unire la Putna, 22 martie 2018

 

Dragi prieteni, vă îndemnăm cu drag să citiți și cele două luări de cuvânt memorabile, rostite în cadrul Ședinței extraordinare a Consiliului Local al Comunei Putna din 22 martie 2018.

 

Putna-Declaratie de Unire-22 martie 2018-foto 09
 

Cuvântul dlui Gheorghe Coroamă,

Primarul Comunei Putna, la Ședința extraordinară a Consiliului Local al Comunei Putna, județul Suceava, pentru adoptarea Declarației de Unire, 22 martie 2018

Preacuvioase Părinte Stareț, Preacuvioși și Preacucernici părinți, stimați membri ai Consiliului Local, doamnelor, domnișoarelor și domnilor,
Declar deschisă Ședința extraordinară solemnă a Consiliului Local al comunei Putna, astăzi, 22 martie 2018, în vederea adoptării și semnării Declarației de Unire. Este un act simbolic, în semn de solidaritate cu toate primăriile din Basarabia, care și-au manifestat dorința de a se uni cu Patria Mamă, în semn de solidaritate cu toți românii care astăzi cer întregirea Țării și a Neamului.
Așadar, astăzi, 22 martie 2018, cu cinci zile înainte de data când se împlinesc 100 de ani de când Basarabia s-a unit cu Țara, s-a convocat Consiliul Local al comunei Putna, județul Suceava, în Sala Tronului din Casa Domnească a Mănăstirii Putna, având următoarea ordine de zi: prezentarea de mesaje și alocuțiuni prilejuite de centenarul Marii Uniri; citirea și semnarea Declarației simbolice de Unire.
Vă rog să-mi permiteți un scurt mesaj în vederea susținerii acestui act.
În istoria comunei noastre, și mă refer aici la istoria recentă, toate ședințele Consiliului Local au fost importante, toate discuțiile, dezbaterile, deciziile care au fost luate au influențat viața și dezvoltarea comunei noastre. Dar aș spune că această Ședință extraordinară de astăzi va rămâne de o însemnătate și o importanță aparte. Și fiindcă este prima oară când Consiliul Local își desfășoară ședința aici, în acest loc-simbol, un simbol al tuturor românilor. Sunt onorat să împărtășesc cu Dumneavoastră un asemenea moment.
Ne-am adunat astăzi aici, cu toții, reprezentanți ai comunității putnene, pentru a adopta și semna această Declarație de Unire cu Basarabia, un teritoriu românesc care a rămas în ghearele URSS-ului în urma pactului dintre ruși și Germania nazistă. Este un act simbolic. El nu produce efect în sine. Dar sunt convins că toți avem dorința și încă speranța că într-o zi cineva își va pune semnătura și pe un act oficial al Unirii. Că voința continuă a noastră de unire va culmina cu înfăptuirea din nou a Marii Uniri a românilor.
Am văzut, și ați văzut și dumneavoastră, că foarte multe localități din Basarabia au semnat asemenea documente similare prin care își exprimă dorința de a se uni cu Patria Mamă. Iar mesajul nostru, de aici, de la căpătâiul lui Ștefan al întregii Moldove, trebuie să fie același. Să avem dorința de a face să dispară granița dintre frați, să dispară granița dintre noi, cei de aceeași credință, limbă și neam.
Sigur că suntem aici într-un loc sfânt și nu pot să spun chiar tot ce gândesc acum. Dar sunt puțin trist și cred că și Dumneavoastră îmi împărtășiți sentimentul, când vedem această lipsă de atitudine și implicare, ca să nu mai spunem de inițiativă din partea celor care astăzi conduc țara. Ne-am fi așteptat ca măcar în acest An Centenar, distinșii noștri conducători să treacă și la ceva fapte referitor la acest subiect al Unirii.
Vreau să subliniez un lucru pe care l-am mai spus și cu alte ocazii: suntem datori să promovăm și să cultivăm în continuare acest spirit al Unirii, spiritul patriotic. Cu atât mai mult cu cât suntem convinși că singura șansă a fraților noștri de dincolo de Prut pentru o dezvoltare sănătoasă este unirea cu România.
Putem spune că această zi, acest moment atât de frumos, îl putem considera un prim eveniment din calendarul nostru dedicat Centenarului pe care noi îl avem în acest an. Vor fi și alte asemenea evenimente. Cu fiecare dintre ele noi vom spune și vom striga mai mult despre Unire.
Mulțumesc Părintelui Stareț și tuturor celor prezenți aici, care ați făcut posibil ca acest eveniment să se întâmple astăzi la Putna. Să dea Dumnezeu ca acest gând al Unirii să ajungă în sufletul tuturor, dar mai ales să ajungă în sufletul și în mintea celor care au putere și iau decizii. Vă mulțumesc!

 

Putna-Declaratie de Unire-22 martie 2018-foto 11

 

Cuvântul Părintelui Arhimandrit Melchisedec Velnic,

Starețul Mănăstirii Putna, la Ședința extraordinară a Consiliului Local al Comunei Putna, județul Suceava, pentru adoptarea Declarației de Unire, 22 martie 2018

Stimate Domnule Primar, stimați Consilieri locali și reprezentanți ai Comunei noastre,
În primul rând, vă felicităm și ne bucurăm pentru gândul pe care l‑ați avut. Ați venit astăzi aici pentru a realiza ceva pentru neamul nostru românesc.
Avem cu toții un model de făptuire bună în istoria noastră. Acum 100 de ani, frații aceluiași neam, care erau despărțiți de sute de ani, și‑au încordat voința și puterile și s‑au unit. Acum sărbătorim Centenarul acelei Uniri și luăm exemplu de la românii de atunci.
Ei au primit gândul lui Dumnezeu cu poporul nostru și s‑au așezat întru el: „unde este unire acolo a poruncit Domnul binecuvântarea și viața până în veac”, spune Psalmul 132.
Au simțit românii din 1918 că atunci trebuie să facă Unirea pe care o doreau de sute de ani, că nu mai este timp de pierdut, pentru că trăiau adânc durerea de a  fi despărțiți. Un milion de români și‑au jertfit viața în Primul Război Mondial. Idealul tuturor nu era altul decât Unirea. Simțeau că nu mai pot trăi ca neam cu rana dezbinării și au făcut totul ca să se vindece de această rană.
Dumneavoastră simțiți una dintre cele mai mari răni de astăzi ale poporului nostru și înțelegeți una dintre cele mai mari dorințe ale poporului: re‑Unirea Basarabiei cu Țara.
Rănile adânci și vechi nu se vindecă ușor. Dar această rană trebuie vindecată!
Toți românii știm că, până la 1812, Prutul nu i‑a despărțit pe frați.
Prutul nu îi despărțea pe români de români, ci trecea prin mijlocul Moldovei și era apa „cea mai sprintenă și cea mai sănătoasă” a ei, după cum spune Dimitrie Cantemir.
Această apă a devenit graniță în 1812, când Imperiul Turc a dat Imperiului Rus aproape jumătate din Moldova fără să țină cont că desparte pe frate de frate.
Nu s‑a ținut cont de voința fraților români nici atunci când Hitler și Stalin au încheiat, prin miniștrii lor de externe, Ribbentrop și Molotov, pactul în urma căruia Uniunea Sovietică a ocupat din nou Basarabia, în 1940.
Domniile Voastre cunoașteți toate acestea și vă doare rana, de aceea v‑ați hotărât să faceți ceva pentru a vindeca această rană!
Precum în 1918, astăzi avem posibilitatea să reparăm dictate făcute împotriva voinței poporului, dictate care au despărțit frate de frate. Avem posibilitatea și, mai mult, avem datoria de a face aceasta, față de înaintași și față de generațiile viitoare.
Unirea este datoria noastră față de înaintași.
În 2 iulie 2004, când s‑au împlinit 500 de ani de la trecerea la cele veșnice a Sfântului Ștefan cel Mare, un basarabean din Orhei a scris în Cartea de impresii a mănăstirii: „Astăzi, Ștefan ne‑a unit pe toți. Cine îi va urma exemplul?”
Dacă îl iubim pe Sfântul Ștefan și îl simțim ca pe un părinte al neamului nostru, să îi urmăm exemplul! Așa au făcut Părinții noștri din 1918.
După înfăptuirea Marii Uniri din 1918, Regele Ferdinand I și Familia Regală au făcut o vizită la locurile de memorie ale României întregite. În 16 mai 1920, au ajuns la Mănăstirea Putna. Iată cum se ruga atunci Regele în fața mormântului Sfântului Ștefan:
„În numele tău și al marilor tale fapte am găsit izvorul nesecat al răbdării în timpul de umilință și al curajului în timp de restriște. Insuflă‑ne duhul sfintei uniri în inimile noastre, pentru ca să putem duce înainte greaua sarcină a Statului nostru întregit.”
Unirea este și datoria noastră față de urmași.
Dacă vom fi nepăsători și nevrednici ei, cum îi vom privi în ochi pe copii și nepoți, când ei ne vor întreba de ce nu le‑am lăsat un neam unit, deși am fi putut? Părinții au datoria să se îngrijească de binele copiilor; noi trebuie să facem ceea ce este de făcut. Este vremea faptei noastre!
Domnule Primar, Domniile Voastre,
Gestul Dumneavoastră, pe care sunteți pregătiți să îl faceți astăzi, aici, în casa marelui Voievod Ștefan, bucură pe tot sfântstrămoșii noștri, începând cu Alexandru cel Bun, cu Ștefan, cu marele mitropolit al Moldovei Teoctist I, care a cerut Voievodului Ștefan și tuturor fiilor neamului să se așeze în gândul și lucrarea lui Dumnezeu. Îi bucură pe ceilalți mari luptători pentru Unire, pe Alexandru Ioan Cuza, prin care s-a făcut Unirea de bază, în 1859, pe marele Mihai Eminescu, inițiatorul Primei Serbări a Românilor de Pretutindeni, care a avut loc aici, la Putna, în 1871. Bucură pe Regele Ferdinand I Întregitorul, pe Regele Mihai I al României, cel care prin demnitate și credință statornică s-a dovedit a fi atașat pentru totdeauna valorilor noastre și Unirii românilor.
Gestul Dumneavoastră îl bucură pe Teoctist Patriarhul, cel care a rectitorit această casă în care ne aflăm. Și nu pot, în această zi, să îi trec cu vederea pe doi bucovineni care s-au grăbit și au plecat și, dacă nu plecau, erau aici, acum, cu noi: părintele protopop Ionel Maloș și scriitorul și jurnalistul Mircea Motrici.
De sus, toți aceștia sunt acum alături de noi și îi bucurăm. Gestul pe care îl faceți e binecuvântat și primit de ei. De la Altarul conștiinței naționale, din acest Ierusalim al neamului românesc, să fie binecuvântate gândul, cugetul și lucrarea dumneavoastră!
Întreaga obște monahală putneană, împreună cu mănăstirile de pe valea aceasta, Sihăstria Putnei și Daniil Sihastru, vă sunt alături și Vă sprijină pe Dumneavoastră, sprijină Țara pe drumul unității de credință, de limbă și de neam. Iubirea de Patrie, de Limbă și de Biserică – acesta a fost și testamentul Hurmuzăcheștilor.

 

Putna-Declaratie de Unire-22 martie 2018-foto 07

 

În 1992, Mănăstirea Putna a primit în dar din Basarabia un tablou intitulat „Vis neîmplinit”, realizat de pictorul Marin Pascu. Care este visul neîmplinit al basarabenilor, pus în acest tablou? Mama, România, înveșmântată în tricolor, îmbrățișează la piept o copilă, Basarabia. Generații au așteptat împlinirea acestui vis. Generația de astăzi poate să îl împlinească și trebuie să o facă.
Fie ca titlul acestui tablou să rămână adevărat doar la trecut, fie ca Unirea să fie un vis împlinit!
Să dăm jos acest Zid al Berlinului care a făcut din Prut ceea ce nu a fost niciodată: graniță între frați!
Prutul să fie din nou „apa cea mai sprintenă și cea mai sănătoasă” din mijlocul Moldovei!
Fie ca această zi să fie înscrisă pentru totdeauna în istoria noastră, iar frații să fie împreună, căci „ce este bun și ce este frumos, decât numai a locui frații împreună”, pentru că „unde este unire acolo a poruncit Domnul binecuvântarea și viața până în veac”!

Așa să ne ajute Bunul Dumnezeu!

 

fotoCLIPe de la binecuvântarea evenimentului, Te Deum în Biserica voievodală a Sf. Mănăstiri Putna, 22 martie 2018

Putna-Declaratie de Unire-22 martie 2018-foto 12
Putna-Declaratie de Unire-22 martie 2018-foto 13
Putna-Declaratie de Unire-22 martie 2018-foto 14
Putna-Declaratie de Unire-22 martie 2018-foto 04
Putna-Declaratie de Unire-22 martie 2018-foto 15
Putna-Declaratie de Unire-22 martie 2018-foto 16
  Putna-Declaratie de Unire-22 martie 2018-foto 10
  Putna-Declaratie de Unire-22 martie 2018-foto 17

 

 

Flacăra TV & Film recomandă şi:

DOC.// Mihai Eminescu descrie o întâmplare mistică de la Mănăstirea Putna în „Curierul de Iași”
DOC.// Cum a fost Putna ocupată de ruşi după 28 iunie ‘40, eliberată în câteva ore, iar salvatorul dus în Siberia
Patru părinţi de la Putna trecuţi în rândul sfinţilor Bisericii Ortodoxe Române
Mănăstirea Putna va avea o Troiță din piatră de Cosăuți, dar al creștinilor dinspre Cetatea Sorocii lui Ștefan

Cunoştinţe elementare despre Sf. voievod Ştefan cel Mare, pe care trebuie să le ştie fiecare
DOC. din 1470, emis de Ştefan cel Mare, în care scrie despre volohi şi „legea românească”
Steagul voievodului Ştefan cel Mare cu Sf. Gheorghe purtătorul de biruinţă (scurt istoric)
Cugetări despre degradarea Națiunii ale Maicii Benedicta – acad. Zoe Dumitrescu Bușulenga

Cernăuţi// Troiţa martirilor de la Lunca a fost sfinţită şi de stareţul Mănăstirii Putna
În valea Plângerii de la Fântâna Albă, martirii Neamului au adunat azi români de pretutindeni// VIDEO
Stareţul Mănăstirii Putna şi Secretarul de Stat al DPRRP s-au aflat azi la Fântâna Albă, locul crimei comuniste din 1941

„O singură Putnă” de Adrian Păunescu și Emilian Onciu (arhivă video Chișinău, 1 Decembrie 1995)
PRIMA deplasare a echipei Flacăra Film pentru filmări pe teren: la Iaşi, Suceava şi Sfânta Mănăstire Putna

 

 

Sursa material: Flacăra TV și Sfânta Mănăstire Putna
Sursa foto: Sfânta Mănăstire Putna și capturi video
Sursa video: Sfânta Mănăstire Putna / Iosif Andronic

Flag Counter

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md

În 2018 marcăm Centenarul Marii Uniri.
Ce credeți că vom obține de-a lungul anului?

Vezi rezultatele

Loading ... Loading ...