DOC.// Mihai Eminescu descrie o întâmplare mistică de la Mănăstirea Putna în „Curierul de Iași”

Mihai Eminescu-Curierul-de-Iasi-lupuldacicblogg-wordpress-com-600px

Mihai Eminescu a fost o bună perioadă de timp și jurnalist. Redactor șef la Revista Timpul, dar și colaborator la Convorbiri Literare, Curierul de Iași, Albina sau Federațiunea.

Un text scris de acesta în publicația ieșeană Curierul de Iași povestește dialogul său cu un călugăr al mănăstirii Putna despre o seară înfiorătoare petrecută la lăcașul sfânt ctitorit de Ștefan cel Mare.

Mihai Eminescu este cel ce a supranumit Mănăstirea Putna drept Ierusalimul Neamului Românesc.

 

Iată povestea redată de Mihai Eminescu în Curierul de Iași:
La Putna un călugăr bătrân mi-a arătat locul înlăuntrul bisericii, în care stetea odată aninat portretul original al lui Ștefan-Vodă. După original el a fost mic de stat, dar cu umere largi, cu fața mare și lungăreață, cu fruntea lată și ochii mari plecați în jos. Smad și îngălbenit la față, părul capului lung și negru acoperea umerii și cădea pe spate. Căutătura era tristă și adâncă ca și când ar fi fost cuprins de o stranie gândire… Coroana lui avea deasupra, în mijloc, crucea toată de aur, împodobită cu cinci petre nestimate. Sub crucea coroanei urmau Duhul sfânt, apoi Dumnezeu tatăl, cu dreapta binecuvântând, cu stânga țiind globul pământului, pe cercul de margine al coroanei un rând de petre scumpe de jur împrejur. Îmbrăcat era Vodă într’un straiu mohorît cu guler de aur, iar pe gât îi atârna un egolpion din pietre și mărgăritare. Câmpul portretului era albastru, în dreapta și în stânga chipului perdele roșii.

Am întrebat ce s’a făcut originalul?

Călugărul a răspuns, ce însuși auzise.

Într’una din zilele anului 1777, la miezul nopții, Buga, clopotul cel mare, a ‘nceput să sune de sine, întâiu încet, apoi tot mai tare și mai tare.

Călugării treziți din somn se uitară în ograda mănăstirii. În fioroasa tăcere, în sunetul clopotului, ce creștea treptat, biserica se lumina de sine înăuntru de o lumină stranie și ne mai văzută.

Călugării coborîră într’un șir treptele chiliilor, unul deschide ușa bisericii… în acea clipă clopotul tăcu, și în biserică era întunerec des. Candelele pe mormântul lui Vodă se stânseră de sine, deși avusese untdelemn îndestul.

A doua zi portretul Voevodului Moldovei era atât de mohorît și de stâns, încât pentru păstrarea memoriei lui un călugăr, ce nu știa zugrăvi, a făcut copia ce există astăzi”.

 

Eminescu-foto 2 de epoca-650px

 

 

 

Sursa material: Botoşăneanul

Sursa foto: arhivă istorică / blog Lupul Dacic

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md