Vlad Pohilă despre meritele istorice ale primarului Nicolae Costin, care a schimbat la față or. Chișinău

Nicolae Costin 1-in Parlamentul Rep Moldova 1990

Publicăm cu drag și prețuire articolele, eseurile scrise de marele cărturar al Neamului, Vlad Pohilă, cunoscut publicist, scriitor, traducător, lingvist, discipol al celebrilor lingviști Valentin Mândâcanu și Mioara Avram, unul dintre bărbații temerari ai Basarabiei, membru al Mișcării de Renaștere Națională (1988-1991), care au contribuit substanțial la desovietizarea Moldovei de Est, readucerea Acasă a Limbii Române cu Alfabet Latin, promotor al românismului firesc, curat, onest, pentru care a luptat și Poetul poeților Mihai Eminescu.

Republicăm astăzi, cu acordul autorului, unul dintre articolele sale dedicate primului primar român al orașului Chișinău, Nicolae Costin, dacul liber care a debolșevizat capitala R. Moldova, născut fiind de Buna Vestire, la 7 aprilie 1936, în Regatul România. (Flacăra TV & Film – Luminița Dumbrăveanu)

 

Vlad Pohilă: „Primarul Nicolae Costin sau Schimbarea la față a Chișinăului”

Nicolae Costin 2-Piata Marii Adunari Nationale decembrie 1990A fost Nicolae Costin, indiscutabil, una dintre personalităţile cele mai charismatice, mai iubite şi mai preţuite la noi, în anii ’80-’90 ai secolului trecut. Născut la 7 aprilie 1936, în satul Pecişte din părţile Rezinei, s-a impus ca om politic, unul din fruntaşii mişcării de emancipare naţională a românilor din Basarabia sub ocupaţie sovietică. A fost profesor universitar, deputat în primul Parlament, ales democratic, al Republicii Moldova, preşedinte al Consiliului Municipal şi Primar General al municipiului Chişinău (1990-1994). Membru fondator şi preşedinte al Executivului Frontului Popular din Moldova (FPM), formaţiune care milita pentru unificarea Basarabiei cu România, prin activitatea sa a contribuit substanţial la procesul de renaştere naţională a Basarabiei. A luptat cu ardoare pentru soluţionarea eficientă a problemelor limbii române, pentru revenirea la grafia latină, participînd la elaborarea legilor cu privire la funcţionarea limbii oficiale şi a celorlalte limbi vorbite în R. Moldova. Este unul dintre autorii Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova (27 august 1991).

Sînt mari şi de neuitat eforturile reformatoare ale lui N. Costin în calitate de primar al Chişinăului. Ales preşedinte al Consiliului orăşenesc Chişinău, în 1990, a devenit primul primar al municipiului Chişinău, promovînd mai multe reforme menite să contribuie la dezvoltarea în condiţii noi a capitalei noastre. A contribuit mult, împreună cu ministerele din Republica Moldova, cu instituţiile de cultură din municipiu (inclusiv cu noua, pe atunci, conducere a BM „B.P. Hasdeu”), la deschiderea liceelor specializate (român-englez „Mircea Eliade”, român-italian „Dante Alighieri”, român-francez „Gheorghe Asachi”, român-german „Mihail Kogălniceanu”); la inaugurarea unor noi biblioteci, inclusiv de carte românească („Onisifor Ghibu”, „Transilvania”…); la redeschiderea bisericilor, inclusiv a Catedralei din centrul Chişinăului; la restaurarea monumentului lui Ştefan cel Mare şi Sfînt din Chişinău. În timpul cît a fost N. Costin primar de Chişinău au fost instalate şi dezvelite noi busturi ale clasicilor literaturii române pe Aleea Clasicilor din Grădina Publică „Ştefan cel Mare şi Sfînt”. A susţinut reînvierea datinilor legate de sărbătorile creştine (Crăciunul, Paştele, Duminica Mare, Hramul), stabilirea tradiţiei sărbătoririi Zilei Independenţei Republicii Moldova şi Zilei Limbii Române.

Alte merite ale sale ţin de demolarea, fără vărsări de sînge, a statuii lui Lenin din centrul Chişinăului; readucerea la locul iniţial de amplasare a monumentului, restaurat, al lui Ştefan cel Mare; organizarea rezistenţei împotriva mişcărilor secesioniste; stabilirea legăturilor de colaborare cu principalele oraşe din România, Grecia, Turcia, Ucraina, SUA ş.a. N. Costin a fost artizanul reînfiinţării, în spiritul tradiţiei naţionale, a funcţiilor de prefect şi primar, precum şi al reintroducerii denumirilor de comună, judeţ, municipiu, sector (în municipii) etc. A lansat ideea includerii satelor din împrejurimile Chişinăului în componenţa municipiului, pentru a echilibra componenţa demografică.

În noiembrie 1993, lui N. Costin i s-a acordat titlul de „Cetăţean de Onoare al municipiului Botoşani” – se pare că a fost unica distincţie pe care a primit-o în timpul vieţii, la atîtea merite cîte le avea!… Prin contrast, la 9 august 1994, prin decretul Preşedintelui Republicii Moldova, Mircea Snegur, Nicolae Costin a fost eliberat din funcţia de primar al Chişinăului, fiind trecut în „rezerva de cadre a Guvernului”. Odată cu demiterea sa a încetat şi activitatea Consiliului Municipal Chişinău. Se crease impresia, atunci, că viaţa Chişinăului, o viaţă a urbei, cel puţin, s-a oprit… Curînd avea să se oprească şi inima lui Nicolae Costin: în urma unei grele suferinţe, s-a stins din viaţă, pe 16 februarie 1995, la vîrsta de 59 de ani. Moartea sa continuă să rămînă un mister. Oficial, cauza decesului ar fi fost leucemia. Post-mortem, prin hotărîri ale consiliilor municipale, numele lui Nicolae Costin îl poartă cîte o stradă din Iaşi şi din Chişinău.

„Nicolae Costin a fost un mare singuratic, puţin înţeles şi susţinut. Nu s-a acceptat niciodată un prizonier al trecutului, un ratat al istoriei. După măsura sa de înţelegere a lucrurilor avea un ritm prea accelerat. Se grăbea…”, avea să mărturisească peste ani soţia regretatului primar, dna Iuliana Gorea-Costin.

Încercînd să enumăr meritele primarului Nicolae Costin, am omis – intenţionat – unul care mi se pare cu totul deosebit. Îl vom savura împreună, la finele acestei evocări a figurii luminoase a lui N. Costin. Astfel, la propunerea sa, străzile municipiului Chişinău au primit nume cu un subliniat caracter naţional (Decebal, Traian, Ştefan cel Mare, Mircea cel Bătrîn, Mihai Viteazul, Nicolae Milescu-Spătarul, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale, Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni, Constantin Brâncuşi, Pan Halippa, Sfatul Ţării, Bucureşti, Calea Ieşilor, Bucovina, Cetatea Albă, Putna, Voroneţ, Hotin…). Cele aproximativ 700 de străzi, stradele, pieţe, parcuri, grădini din capitala basarabeană, pînă în 1989 fiind aproape că în totalitate ruseşti, prin efortul lui N. Costin şi al unei comisii care se bucura de tot sprijinul primarului, au revenit la firesc. Aceste simboluri ale municipiului au prins a vorbi româneşte, a ne povesti istoria strămoşească, a ne ilustra cultura şi demnitatea naţională… Schimbarea – atît de necesară nouă, atît de jinduită de noi! – a provocat, fireşte, nemulţumirea unor grupări politice antiromâneşti, care au cerut, în fiecare campanie electorală, revenirea la vechile nume sovietice ale străzilor Chişinăului. Din fericire, schimbarea la faţă a Chişinăului, care a fost posibilă prin participarea cea mai energică a primarului N. Costin, nu a fost modificată în vreun fel şi să sperăm că niciodată nu se va reveni la acel Chişinău în care aveai senzaţia că te afli într-o provincie rusească. În prezent, graţie înţelepciunii, inteligenţei, curajului, simţirii patriotice a lui N. Costin, Chişinăul nostru este, cel puţin la capitolul toponimie, un oraş românesc şi european. Măcar şi pentru aceasta îl vom pomeni mereu, cu drag şi cu recunoştinţă, pe cel care a fost Nicolae Costin.

 

Vlad Pohilă

Revista BiblioPolis, 2010, nr. 1, vol. 33

 

Nicolae Costin 3-primul primar roman al or Chisinau 1990

 

 

Flacăra TV recomandă şi:

Nicolae Costin – discurs la Marea Adunare Națională din 16 decembrie 1990 (contra rămânerii în URSS)

Nicolae Costin, eroul care a debolșevizat Chișinăul, omagiat la 22 de ani de la trecerea la Domnul

Iuliana Gorea Costin: Decretul lui Mircea Snegur de demitere şi hărţuiala Procuraturii au grăbit sfârşitul lui Nicolae Costin

Tudor Condrea, şoferul lui Nicolae Costin, dezvăluiri despre uciderea lentă a vrednicului primar de Chişinău

Nicolae Dabija: De ce strada Puşkin nu se numeşte Grigore Vieru?! (despre „rânză” şi laşitate) 

 

 

Sursa material: Vlad Pohilă

Sursa foto: arhivă istorică

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md