10 argumente în favoarea învățământului românesc din regiunea Cernăuți, aduse de Dorin MISICHEVICI, profesor grad superior cu un stagiu pedagogic de 34 ani (inclusiv 20 ani la Liceul din Carapciu), jurnalist, de două ori laureat al concursului „Învățătorul Anului”, președintele Asociației ucraineano-franceze ,,Les Amities”, care a realizat 8 proiecte europene în probleme de învățământ. „Argumente care nu pot fi demontate de nimeni oricât s-ar strădui. Pentru că însăşi viaţa le întăreşte”, susţine întemeiat autorul. (Gheorghe Cuciureanu, s. Ciudei)

I. Argumentul visceral. Cel mai important

Aici, întru totul, suntem de acord cu fraţii ucraineni în privinţa importanţei limbii materne. Deseori îi auzim întrebându-se: Cum să-ţi abandonezi limba mamei?! E o blasfemie, spun ei. Cel mai ruşinos lucru! Să-ţi abandonezi limba pe care o auzi, o înveţi a vorbi încă din viscerele (pântecele) mamei este o crimă! Mai mare nu există! Dacă acest lucru e valabil pentru un ucrainean, el e valabil şi pentru un român… Da, e o crimă să-ţi abandonezi limba pe care o auzi încă fiind în pântecele mamei. Încă acolo o începi a învăţa prin cântecele, vorbele duioase, îndemnurile şi iubirea profundă pe care mama le revarsă asupra bebeluşului prin limba română.

De ce nu învăţăm nimic din umilitoarea prăbuşire a URSS-ului? URSS-ul a dorit să niveleze toate limbile şi toate culturile, să construiască din nou un Turn Babel. Vom construi şi noi unul? Nici o şansă! A dispărut, a putrezit, s-a dus pe apa sâmbetei URSS-ul. Şi una din cauzele principale a fost nebuna dorinţă de a distruge limbile şi culturile popoarelor conlocuitoare, păstrând numai limba şi cultura rusă.

De ce nu învăţăm nimic din frumoasa construcţie a Uniunii Europene? În cadrul ei toate cele 27 de limbi ale celor 27 de state-membre sunt limbi oficiale sau de stat.

Cuvântul „mancurt” al genialului Aitmatov înseamnă „om fără rădăcini”. Ştiţi de ce se usucă pădurile la noi? Se usucă copacii cu rădăcinile deasupra, care nu au rădăcini adânc înfipte în pământ. Nu le ajunge apă, având în vedere seceta din ultimii ani. Din această cauză apar şi insectele care le sug şi seva ce le-a mai rămas. Aşa şi copiii noştri zăpăciţi de mici, năuci, vor intra în viaţă uscaţi şi fără sevă, din cauză că au părăsit fără voia lor limba maternă. Toţi marii pedagogi vorbesc despre marea importanţă a cunoaşterii limbii materne în studierea tuturor ştiinţelor. Istoria ne mai învaţă că cei care părăsesc odată limba maternă, părăsesc foarte uşor şi limba adoptivă, pentru că nu au nici rădăcini, nici memorie. In această privinţă îi sfătuim pe „bolşevicii noştri” să citească opera politică a lui Eminescu despre aşa-zişii renegaţi.

II. Argumentul literal sau tehnic. Alfabetul nostru

Alfabetul nostru latin este cel mai bun, eficient, modern, înţelept instrument al limbii. In genere, nu există alfabet ideal, dar cel mai aproape de ideal este alfabetul latin. Nu există altul mai performant şi mai răspândit în lume. Chiar ţările tradiţionaliste: Japonia, China, ţările arabe, unele ţări slave, îl folosesc în aceeaşi măsură cu scrisul lor. El a devenit hrana de zi cu zi a tuturor locuitorilor Pământului. Un instrument de lucru cu numai 26 de litere. Folosindu-l, noi economisim timp, efort şi hârtie. Unu dintre cei mai mari directori de liceu, pe care i-a avut această regiune, a argumentat ştiinţific uriaşul salt făcut de elevii români după ce s-a trecut la alfabetul latin.

III. Argumentul pedagogic

Învăţământul românesc a beneficiat de aportul unor reformatori de talie mondială, Spiru Haret, de exemplu. Învăţământul românesc este unul din cele mai performante din lume, România fiind una dintre puţinele şcoli exportatoare de învăţământ. Elevii români au puţini rivali în lume la matematici, fizică, chimie, biologie, limbi moderne şi clasice… Şi dacă au rivali, ei sunt din Statele Unite, China, Japonia, Rusia, Coreea de Sud. Şi anul acesta, elevii români au dobândit succese fantastice la numeroase olimpiade internaţionale. La multe materii sunt primii în Europa sau pe primele locuri în lume.

Învăţământul superior românesc este integrat în sistemul Bologna, pe când al nostru, din păcate, este foarte şi foarte departe. Un alt argument este şi saltul extraordinar al învăţământului din Republica Moldova care s-a realizat tot prin învăţământul românesc. De aceea, facem un apel de a strânge legăturile cu România şi Republica Moldova, prin preluarea de studii, tabere de creaţii, stagii, olimpiade ş.a.m.d.

IV. Argumentul spiritual

Nu dorim să minimalizăm învăţământul altor naţionalităţi conlocuitoare, fiecare din ele având importanţa şi valoarea proprie, nu dorim să intrăm nici în sterile polemici politice, dar suntem îndreptăţiţi să subliniem că învăţământul românesc din Bucovina are rădăcini cu mult mai adânci decât învăţământul altor naţionalităţi care-şi mai caută drumul, îşi definitivează conceptele, e încă în proces de naştere, în cercetare, să spunem. Noi avem o cale lungă bătătorită de atâtea şi atâtea generaţii, o cale trasată de mari personalităţi. Chiar şi faptul că noi am prins o perioadă cu mult mai scurtă de totalitarism, că am avut acea perioadă înfloritoare dintre cele două războaie mondiale, printre altele, când s-a format şi elita intelectuală ucraineană de la noi, salvându-se de represiuni şi foamete, ne îndreptăţeşte să susţinem acest punct de vedere. Învăţământul românesc din Bucovina a avut întotdeauna şi încă mai păstrează caracterul creştin (nu religios), profund uman, bazat pe valorile veşnice şi universale, cu toate că, din cauza vicisitudinilor istoriei, s-au pierdut multe pe drum.

De aceea, milităm să ne întoarcem în timp şi să reluăm frumoasa tradiţie când populaţia noastră cunoştea 4-5 limbi: româna, ucraineana, poloneza, germana, evreiasca. Atunci vom deveni, într-adevăr, ceea ce am fost: o adevărată capitală europeană a culturii.

V. Argumentul ştiinţifico-cultural

Un alt argument indiscutabil este faptul că prin limba română intri mai repede şi mai uşor în marile culturi europene şi mondiale. Să ne amintim şi de Rusia şi de alte ţări slave care au intrat în lumea culturii şi ştiinţei printr-o limbă latină (franceza) sau care au intrat în spiritul creştin prin atmosfera şi limba latină. Sunt atât de multe exemple că le lăsăm la latitudinea cititorilor. Dar, totuşi, dorim să accentuăm că un student român la medicină are anatomia pe jumătate învăţată încă din copilărie:  mână – manus, cap – capus etc.

VI. Argumentul lingvistic

Mulţi se uită cu mirare şi invidie chiar la uşurinţa cu care românii învaţă limbile străine. Acest fapt se datorează tot limbii latine care a îmbogăţit în mare măsură toate limbile Pământului. De exemplu, limba rusă are peste 30 la sută de latinisme, pe când limba română are slavonisme în jur de 10 la sută. Chiar lexicul limbii engleze este în proporţie de 50 la sută de sorginte latină. De mici, avem mari avantaje la studierea limbilor străine.

VII. Argumentul economic

Deci, ai noştri care lucrează în Europa şi pe alte meridiane, prin limba română, se integrează mai repede şi mai uşor în viaţa economică europeană şi mondială. Vorbiţi cu cei care se întorc acasă din Franţa, Italia, Spania, Portugalia, Belgia, Anglia, Statele Unite… Concluzia: ne descurcăm de minune, cu ajutorul limbii române, în spaţiul economic. Uitaţi-vă şi cum încep a arăta satele româneşti care în anii totalitarismului arătau cu mult mai rău decât alte sate. Transformările sunt net superioare în comparaţie cu alte sate.

VIII. Argumentul financiar

Cei care au intrat în Europa prin învăţământul românesc (bunăoară, medicii) au un salariu de până la 500 euro pe zi, cei care nu, dacă ajung la 1000 pe lună, e încă bine. Exemplele sunt nenumărate, important este să dai perdeaua „politicii” la o parte şi să le vezi. Să priveşti şi pragmatic.

IX. Argumentul pragmatic

Din cauza politizării excesive a societăţii noastre se pune un accent excesiv pe o problemă falsă -studierea limbii de stat. Noi milităm pentru cunoaşterea temeinică a limbii de stat, dorim să accentuăm că elevii români cunosc bine limba de stat. Dar să ne amintim şi de studenţii din străinătate care veneau la studii în fosta URSS. Toţi erau atunci la Chişinău, la facultatea de pregătire, unde studiau limba rusă 9 luni. Şi atât. Era suficient? Şi da, şi nu. După 9 luni erau distribuiţi la diverse universităţi din tot spaţiul sovietic. Pe parcurs, îşi îmbunătăţeau cunoştinţele de rusă. Dar, închipuiţi-vă că ei veneau la noi fără cunoştinţe temeinice la matematică, fizică, chimie, biologie… Puteau să aibă cunoştinţe perfecte de rusă, dar nu le ajutau cu nimic. Aici e şi tragedia învăţământului nostru. Anume cunoştinţele la materie sunt foarte şi foarte slabe şi nicidecum la limba de stat care nu ajuta cu nimic la rezolvarea unei probleme la fizică, matematică, chimie… dacă nu ştii, nu ştii, ori în ucraineană, ori româneşte, ori în engleză, ori în franceză. Problema e problemă, limba de stat e limba de stat. Deficienţele de limbă se pot recupera chiar uşor, pe când dacă ai ieşit din şcoala generală cu zero cunoştinţe la materiile de bază, nu mai recuperezi. O să te uiţi la o problemă de fizică ca boul la porţile noi, în limba de stat sau oficială, nu are importanţă.

X. Argumentul „noi suntem acasă”

Am fost aici întotdeauna, nu am venit de nicăieri şi nu avem de gând să ne ducem nicăleri. Celor care vor să ne şteargă ca neam, „noilor bolşevici”, le reamintim ce a păţit URSS-ul. Le mai reamintim să-l citească pe Eminescu, să vadă calitatea cetăţenilor care-şi schimbă limba maternă cum îşi schimbă ciorapii.

Le reamintim şi Psalmul 87:

„4. Eu pomenesc Egiptul şi Babilonul pentru cei ce mă cunosc:

Iată ţara Filistenilor, Tirul cu Etiopia:

„Tn Sion s-au născut” –

5. Iar despre Sion este scris: toţi s-au născut în el,

Şi Cel Prea Înalt îl întăreşte

6. Domnul numără popoarele scriindu-le: „Acolo s-au născut”.

Da, Domnul numără popoarele, El le scrie. Şi noi dorim să fim prezenţi la Marele Apel, dar să răspundem în limba română: Prezent, Doamne!

Nu e mai bine să ne gândim cum să intrăm mai repede în Uniunea Europeană, unde şi ucraineana, şi româna vor fi limbi oficiale sau de stat? Scuzaţi, limba română e de multişor limbă oficială a Uniunii Europene.

Aşa că, părinţi, profesori, directori de şcoli şi licee, toţi oamenii de bine! Să gândim la rece şi clocotitor! Să dăm la o parte „politichia”, care ne-a orbit! Să alegem pragmatic, dar şi cu inima! Să nu fim fraieri şi să ascultăm pe oricine! Să alegem limba mamei!

 

Dorin Misichevici

 

Sursa primară: Ziarul „Plai Românesc”, nr. 2, 23 septembrie, 2013 – „Dorin Misichevici – Zece pledoarii care sunt şi 10 argumente (ştiinţifice) în favoarea învăţământului românesc din regiune”

 

 

 

 

 

Flacăra TV & Film recomandă şi:

4 sept. 2017 – S.O.S.! Rada Ucrainei a adoptat legea care va lichida toate școlile românilor și ale altor minorități etnice

Cernăuți // APEL privind stoparea deznaționalizării românilor prin reducerea nr. de școli

Încă o şcoală românească închisă în reg. Cernăuţi… Din 1991, au „dispărut” circa 30 de şcoli!

Memoriu// Recunoașterea ca popor autohton și alte cerințe ale românilor din Ucraina către România și UE

Ucraina continuă genocidul contra românilor, CC a anulat legea privind limbile regionale ale minorităților etnice

 

România a inițiat la APCE o moțiune privind nerespectarea în Ucraina a drepturilor lingvistice ale minorităților naționale

La Strasbourg au fost discutate problemele grave cu care se confruntă etnicii români și maghiari din Ucraina

Comisia de la Veneția critică Legea Educației Ucrainei și recomandă „modificarea obligatorie a art. 7”

S.O.S.! Frații noștri din Ucraina cer ajutorul românilor de pretutindeni întru salvarea școlilor românești

Protestele românilor de la Cernăuți s-au desfășurat pașnic, chiar dacă ultranaționaliștii le-au ocupat tribuna

DOC. Cernăuţi// Memoriul românilor adresat Comisiei de la Veneţia contra Legii xenofobe a Educaţiei

 

Reportaj TV din s. Ciudei, Cernauți. Drama românilor ucrainizați: „Limba noastră-i nematernă…”

Film de la Cernăuți: „Limba noastră cea română…”. Ucraina lichidează școlile românești!

Reportaj RFI din reg. Cernăuți: „Herța, ținutul fără cărți…”

Radio France Internationale despre drama școlilor romanești din Ucraina // Reportaj din nordul Bucovinei

„La un pas de România”, o emisiune TVRi despre izgonirea Limbii Române din Sudul Basarabiei…

 

DOC.// Sub umbrela „limbii moldovenești”, Kievul divizează în continuare românii din reg. Cernăuți și Odesa

DOC.// Românii din Cernăuți revoltați că Kievul impune cota de 60% în ucraineană la Radio/TV regionale

S.O.S.! Kievul închide singurul post de radio din Transcarpatia, care emite și-n română – Tysa FM // Interviu

 

 

Sursa material: blog „Ciudei, sat românesc din nordul Bucovinei”

Sursa foto: pagina fb Dorin Misichevici