12.12.2017, 19:12

2344

2

Bucovina, Basarabia

Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) a publicat, luni, 11 decembrie 2017, Opinia sa privind prevederile art. 7 al Legii Educației din Ucraina, care se referă la folosirea, în educație, a limbii de stat și a limbilor persoanelor aparținând minorităților, document care conține o serie de obiecții și recomandări adresate Kievului – scrie TOCpress.

Astfel, potrivit experților Comisiei de la Veneția, noua lege ucraineană a Educației trebuie să stabilească un echilibru echitabil între promovarea limbii de stat și protecția drepturilor lingvistice ale minorităților naționale, care nu pot fi diminuate în mod nejustificat.

De asemenea, Comisia susține că, pentru a obține un echilibru corect în acest sens, este esențial să fie luat în calcul impactul punerii în aplicare a articolului 7, atât în ceea ce privește consecințele imediate asupra exercitării drepturilor lingvistice și educaționale ale persoanelor aparținând minorităților naționale, cât și pe termen lung.

Comisia atrage atenția că prevederile noii legi vor reduce considerabil calitatea învățământului în limbile minoritare de care se bucură în prezent minoritățile naționale și, în acest sens, face trimitere la dispozițiile articolului din Constituția Ucrainei, care prevede în mod expres că nu este admisă diminuarea drepturilor deja existente în procesul de adoptare a unor noi legi sau de modificare a legilor aflate în vigoare. Experții Comisiei subliniază că Articolul 53 din Constituția Ucrainei prevede că „cetățenilor care aparțin minorităților naționale li se garantează dreptul de a beneficia de instruire în limba lor maternă, sau de a studia limba lor maternă în instituțiile publice de învățământ și prin intermediul societăților culturale naționale”.

De asemenea, potrivit experților europeni, în pofida argumentelor aduse de autoritățile ucrainene, nu au fost furnizate dovezi privind rata eșecului înregistrat la examenele de stat în rândul copiilor din zone locuite de minorități naționale. În plus, rata de promovare la aceste examene în rândul elevilor din învățământul secundar de limba rusă, de exemplu, nu este mai mică decât în ​​școlile cu predarea în limba ucraineană – atrag atenția experții europeni. Aceștia mai susțin că nu este clar ce alte opțiuni au fost luate în considerare în încercarea de a rezolva această problemă (cum ar fi îmbunătățirea calității predării limbii ucrainene în școlile minorităților).

Pe de altă parte, în document se arată că, în cadrul întâlnirilor reprezentanților Comisiei de la Veneția cu reprezentanți ai minorităților din Ucraina, s-a constatat că studierea limbii de stat în școlile minorităților poate fi îmbunătățită, printr-o metodologie mai bine adaptată, prin manuale și materiale pedagogice, precum și printr-o pregătire mai bună a cadrelor didactice. O astfel de abordare nu exclude, însă, creșterea numărului de ore pentru predarea limbii ucrainene, contribuind, în acest mod, la o mai bună integrare în societate a persoanelor aparținând minorităților, fără a le submina drepturile și identitatea – se menționează în Opinia Comisiei de la Veneția.

„În cazul în care autoritățile ucrainene consideră că o simplă consolidare a predării limbii ucrainene nu este suficientă și că este nevoie de predarea mai multor materii în limba ucraineană, acest lucru nu justifică pe deplin anularea posibilității de a preda alte materii în limbile minoritare în învățământul secundar. Având în vedere impactul pe termen lung al noilor norme asupra funcționării și existenței școlilor minoritare din Ucraina și asupra păstrării identității lingvistice a  persoanelor/comunităților în cauză, este necesară o abordare mai echilibrată” – atrage atenția Comisia de la Veneția.

Comisia de la Veneția apreciază că în Ucraina există școli minoritare cu o vechime de sute de ani, cu o lungă tradiție și educație de calitate, care fac parte din patrimoniul cultural al minorităților și au contribuit substanțial, pe parcursul istoriei, la conservarea și dezvoltarea identității lor specifice (inclusiv lingvistică). În acest sens, faptul că școlile minoritare sunt expuse riscului provoacă îngrijorare, mai ales în contextul obligațiilor Ucrainei în temeiul Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale (articolul 5), al Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, precum și în temeiul obligațiilor care decurg din Constituția ucraineană (articolul 11) în privința protecției identității și culturii naționale ale minorităților.

Comisia de la Veneția recomandă Kievului, printre altele, ca, în procesul de adoptare a normelor legislative pentru punerea în aplicare a dispozițiilor lingvistice ale noii legi a Educației, să utilizeze pe deplin posibilitățile prevăzute la punctul 7 al articolului 4 din Legea Educației, astfel încât să fie asigurat un nivel suficient de predare în limbile oficiale ale Uniunii Europene pentru minoritățile naționale vorbitoare ale acestor limbi. Experții din Consiliul Europei mai recomandă continuarea asigurării unui raport suficient de educație în limbile minorităților în școlile primare și secundare, pe lângă predarea în limba de stat și, totodată, recomandă îmbunătățirea predării materiilor în limba ucraineană.

Recomandările se mai referă la necesitatea modificării prevederilor tranzitorii privind legea învățământului, pentru a oferi un interval de timp mai îndelungat în vederea implementării treptate a reformei și mai recomandă ca școlile private să nu fie vizate de noua lege, adică să poată funcționa cu predarea exclusivă în orice limbă, plus limba și literatura ucraineană, studiate ca materii separate. Comisia de la Veneția mai recomandă Kievului să înceapă un nou dialog cu reprezentanții minorităților naționale și cu toate părțile interesate de implementarea noii legi ucrainene a educației și subliniază că este necesar să se asigure condiții în care implementarea legii să nu pună în pericol păstrarea patrimoniului cultural al minorităților și continuitatea învățământului în limbile minorităților în școlile tradiționale. Comisia mai atrage atenția că alineatul 4 din articolul 7 al Legii Educației nu oferă o soluție pentru limbile care nu sunt oficiale în UE, în special pentru limba rusă, considerată limbă de comunicare. Astfel, în opinia Comisiei, o atitudine mai puțin favorabilă față de limba rusă este dificil de justificat și, din acest motiv, apare problema discriminării.

Comisia mai constată că, potrivit aceluiași articol 7, paragraful 4, va deveni imposibil pentru vorbitorii limbilor celorlalte minorități – în special belarusă, evreiască și, cel mai important, rusă – să beneficieze de educație la nivelul primar și secundar (după clasele primare) în limba lor maternă. Aceste persoane vor putea, totuși – după cum a fost menționat – să își studieze limba ca materie separată. Persoanele aparținând respectivelor minorități sunt, prin urmare, dezavantajate, atât față de poporul țării în care trăiesc, cât și față de alte minorități naționale (ale căror limbi sunt limbi oficiale în UE).

În documentul Comisiei de la Veneția se mai arată că merită menționată situația specială a persoanelor care se identifică drept „moldoveni”, a căror limbă este aceeași  cu limba vorbită de minoritatea română și, prin urmare, este una dintre limbile oficiale ale Uniunii Europene.

„Ținând cont de cele menționate mai sus, decizia corectă va fi modificarea obligatorie a articolulului 7 și înlocuirea cu prevederi mai echilibrate și puțin mai clare” – se arată în Opinia Comisiei.

Flacăra TV & Film recomandă şi:

Uniunea Europeană aşteaptă de la Ucraina implementarea deplină a recomandărilor Comisiei de la Veneţia

MAE al României salută adoptarea de către Comisia de la Veneția a Opiniei privind prevederile art. 7 al Legii Educației din Ucraina

Ungaria a pus două condiții Kievului pentru „a debloca apropierea de UE”

Ungaria, atac dur la adresa Ucrainei: Nu şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de NATO, încălcând grav drepturile minorităţilor

Români din 30 țări cer autorităților de la Kiev și Comisiei Europene salvarea școlilor românești din Ucraina

Ucrainenii din România cer Kievului să respecte dreptul românilor de a-și face studiile în limba română

Reportaj TV din s. Ciudei, Cernauți. Drama românilor ucrainizați: „Limba noastră-i nematernă…”

S.O.S.! Frații noștri din Ucraina cer ajutorul românilor de pretutindeni întru salvarea școlilor românești

Bucovina deșteptată! Apelul românilor participanți la proteste către conducerea regiunii Cernăuți

Protestele românilor de la Cernăuți s-au desfășurat pașnic, chiar dacă ultranaționaliștii le-au ocupat tribuna

DOC. Cernăuţi// Memoriul românilor adresat Comisiei de la Veneţia contra Legii xenofobe a Educaţiei

Sursa material: Radio Cernăuți și BucPress.eu

Sursa foto: Consiliul Europei și Vasile Rauț din Cernăuți