Reportajul colegei Maria Toacă-Andrieș de la evenimentul de comemorare a martirilor Neamului, organizat Dumincă, 7 februarie 2021, în satul Mahala, reg. Cernăuți.

De la Mahala cântare: „Trecem Prutul, apa-i mare, dorul ne duce-n spinare…”

Ca martori ai genocidului neamului românesc din Bucovina stau crucile albe în cimitirul din satul Mahala, împodobite cu panglici tricolore și buchețele de flori roșii, galbene, albastre. E prima duminică din luna lui februarie, ziua a șaptea, când românii din Mahala de ani și ani își comemorează martirii aduși din gropile comune din lunca Prutului, ca să-și doarmă liniștit somnul în cimitirul de acasă.

Mai mult de o sută de consăteni, os din osul lor, sânge din sângele lor, odihnesc pe Aleea Martirilor, amintindu-le generațiilor de ieri și de astăzi de suferințe, de tributul plătit pentru a avea dreptul de a crede, simți și vorbi românește.

 

 

Din neam în neam îi pomenesc în biserică și la crucile din cimitir pastorii duhovnicești ai satului. Și de data aceasta slujba a fost oficiată de preoții Gheorghe și Nicolae Moroz, de părintele Ion Bivolaru, cu parohie la Colincăuți, dar legat sufletește de baștina sa, Mahala. Or, această dată este aprofundată de doliu nu numai pentru oamenii satului, ci e o zi neagră în istoria românilor bucovineni, o zi care cheamă și adună conaționali cu memoria trează.

 

 

Adunați în jurul preoților și inițiatoarei ceremoniei, Elena Nandriș, animatoarea Societății de cultură „Grigore Nandriș”, la momentul comemorativ din acest geros, înzăpezit început de februarie, alături de urmașii martirilor din Mahala au fost mai mulți români din Cernăuți: cu florile recunoștinței – dl ministru Dan Constantin, consul la Consulatul General al României la Cernăuți, Vasile Rauț, președintele Societății „Golgota” a românilor din Ucraina; cu noi contribuții la descoperirea adevărului despre îngrozitoarea tragedie – cercetătorul arhivelor Petru Grior, președintele Centrului de Cercetări Istorice şi Culturale din Cernăuţi, care a adus un amplu volum din „Cartea Durerii”, cu date despre românii din Mahala martirizați în iarna anului 1941.

 

 

 

Până la parastasul din această duminică întâlneam mai mult oameni în vârstă la aceste cruci, martori ai „comuncidului” (genocidului comunist), cum a numit regretatul Gheorghe Nandriș tragediile suportate de consătenii săi… Acum, la slujba de pomenire am văzut mai mulți oameni tineri, bătrânii plecând la veșnica odihnă sau purtându-și povara anilor doar prin jurul casei. Acum tinerele adunate în jurul ex-primarului Elena Nandriș cântă de rupe inima celor ce ascultă cântecele care îi încurajau pe tinerii de acum 80 de ani să treacă Prutul, curaj plătit cu viața, căci pentru ei libertatea era darul cel mai scump de la Dumnezeu.

E de ajuns să invocăm tragediile de la Fântâna Albă şi Lunca şi nu e nevoie de alte dovezi pentru a demonstra cât de vrednic în credință și dragoste de Țară ne-a fost neamul la 1940. Românii noştri nu umblau înarmaţi prin păduri, nu dădeau foc la casele comuniştilor, nu omorau pe cei ce le batjocoreau pământul şi credinţa, ci porneau cu Dumnezeu în suflet să treacă hotarul.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Am fost de multe ori la comemorarea martirilor din satul Mahala, seceraţi de gloanţele şi baionetele grănicerilor sovietici, în noaptea de 6 spre 7 februarie, când mai mult de 500 de oameni în floarea vârstei au încercat să treacă Prutul. Am consemnat durerile multor măhăleni ajunşi la adânci bătrâneţi, care vin pe Aleea Martirilor, la crucile celor aduşi acasă din groapa comună din malul Prutului, pomenind şi astăzi cu lacrimi un tată, un unchi, un frate…

Deşi, încercarea de trecere a frontierei din 7 februarie a fost scăldată în sânge, la numai câteva zile, 13 februarie 1941, şi mai mulţi români s-au adunat la Mahala, hotărâţi să treacă Prutul. Numai din cauza gerului năprasnic şi a nămeţilor nu şi-au continuat drumul. Oare aceasta nu e o dovadă de curaj nemaipomenit în istoria ţinutului nostru?! Mai cu seamă că, doar câteva săptămâni înainte de această tragedie, din 150 de români din Mahala, Ostriţa, Horecea şi alte sate vecine, porniţi să treacă clandestin în România, numai doi, se spune că au reuşit să ajungă dincolo, toţi ceilalţi fiind arestați, masacraţi.

 

 

Ca întotdeauna, când ne aflăm printre măhăleni în momentele de doliu şi pomenire, am gustat din lacrimile, dar și din stropul de vin, din pâinea albă şi sarmalele fierbinţi, căci, spun gospodinele cu trăistuţele pline pe umăr: „Le-o fi foame, le-o fi sete, le-o fi dor morţilor noştri de sarmale, de un strop de vin, de-o învârtită cu mac…”.

Poate că este „istoria cea mai frumoasă poveste”, cum afirmă atât de frapant și convingător istoricul român Adrian Cioroianu, dar nu pentru noi, români vânduți la bâlciul acestei „frumoase povești”. Pentru noi, povești sunt istoriile altor neamuri, dar propria istorie este așa cum știm și de la Eminescu: „… totul, totul, doar un șir neîntrerupt de martiri”. La întoarcerea în trecut, ce ne deschide înlănțuirea de tragice evenimente, pe românii din Mahala îi găsim în cel mai lung segment din „șirul neîntrerupt de martiri”.

 

Maria Toacă-Andrieș,

Cernăuți, Duminică, 7 februarie 2021

 

 

 

BucPress TV Cernăuți, reportaj de Vitalie Zâgrea:

„80 de ani de la masacrul românilor la Lunca Prutului…”

 

 

TVR, „La un pas de România”, documentarul: „Rana deschisă de la Lunca Prutului…”

 

 

 

 

 

 

 

 

Flacăra TV & Film recomandă şi:

2018 // Pomenirea Mucenicilor Neamului masacrați în Lunca Prutului din ținutul Herța (1941)

2017 // Pe Valea Plângerii de pe Prut au fost comemoraţi martirii Neamului împuşcaţi de sovietici în 1941

2016 // Bucovina TV a lansat un documentar despre masacrul românilor de la Lunca, ținutul Herța (1941)

2016 // Troiţa martirilor de la Lunca a fost sfinţită şi de stareţul Mănăstirii Putna

2016 // La Cernăuţi a fost lansată „Cartea Durerii” – holocaustul roşu de la Fântâna Albă şi Lunca

2015 // Românii din Mahala, reg. Cernăuţi, au ridicat o Troiţă în memoria consătenilor împuşcaţi şi deportaţi în 1941-1945

 

2018 // Comemorarea românilor bucovineni ucişi de sovietici pe Valea Plângerii de lângă Fântâna Albă

2017 // Se răsucesc în morminte… Martirii români de la Fântâna Albă au fost comemorați 70% în ucraineană

2016 // Masacrul de la Fântâna Albă, nordul Bucovinei, în atenţia experţilor internaţionali

2016 // Expoziţia „Masacrul de la Fântâna Albă – 75 ani” deschisă în PE de la Bruxelles

2014 // Filmul TVR „Masacrul de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941”

 

Elena Nandriș, primar din reg. Cernăuți, la Suceava: „Noi, ca să vorbim în limba noastră, luptăm!”

Film de la Cernăuți: „Limba noastră cea română…”. Ucraina lichidează școlile românești!

S.O.S.! Din 83 școli românești în 2001, în reg. Cernăuți au rămas doar 57, în reg. Odesa – 2, în Transcarpatia – 12

Miracolul de la Cernăuţi – păstrarea sufletului şi portului Naţional românesc // Galerie FOTO

 

 

Sursa material: Maria Toacă-Andrieș

Sursa foto: Maria Toacă-Andrieș și Marina Gostiuc

Sursa video: BucPress TV Cernăuți și TVR