Cea mai veche hartă a României are aproape 500 de ani
Ea a fost lucrată la Braşov, în anul 1542, şi este opera sasului Ioan Honterus, care a desenat-o, a gravat-o pe o placă de lemn şi apoi a tipărit-o ȋn atlasul său personal denumit „Rudimenta Cosmographica”.
Pe această hartă, țara noastră apare cu numele de „Dacia” și este mărginită de Ungaria, Macedonia, Bonsa (Bosnia), Dalmația, Thracia și Bulgaria. Față de timpul când a fost ȋntocmită, harta este destul de corectă şi frumos executată. Ţările cuprinse în ea sunt reprezentate cu multă proporţie şi simetrie faţă de mările din jur. Marea Neagră apare cu numele de „Pontus” şi este plasată exact în partea de sud-est a Daciei. Ţara noastră apare împărţită în trei principate: Valachia, Moldavia şi Transylvania.
Cele mai multe denumiri de pe această hartă sunt scrise în limba latină, de exemplu: „Danubius” (Dunărea), „Alutes” (Oltul), „Pruth” (Prutul), „Theis” (Tisa) etc. Printre localităţi sunt menţionate: „Tergovisti”, care, pe atunci, era capitala Ţării Romaneşti, „Soszavia” (Suceava), capitala Moldovei, „Brayla” (Brăila), „Bistricza” (Bistriţa), „Varadinum” (Oradea), „Cibinium” (Sibiu) şi „Croana” CRONOS (Braşov).
Moldova de Est (Basarabia) apare mărginită de „Pruth” și Nister („Tyras”).
Sursa material: Victor Țibrigan
Sursa foto: arhivă istorică
În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md
