Oamenii nu uită, Istoria nu iartă!

Istoria se bazează pe fapte concrete, pe dovezi, pe documente.

Două asemenea DOCumente (text + video) punem azi față în față, ca să fie limpede pentru viitorime ce evenimente și ce oameni politici au dorit binele Moldovei sau, dimpotrivă, au uneltit în contra intereselor Naționale, intrând în cârdășie cu străinii, scoțând la mezat pământul nostru strămoșesc cu tot cu popor.

E vorba de discursul fostului prim-ministru Pavel Filip la Adunarea Națională a ONU din 22 septembrie 2017, în care cere tranșant evacuarea armatei ruse de ocupație și munițiilor din regiunea transnistreană, obținând în următorul an, la 22 iunie 2018, și o Rezoluție ONU în acest sens,

și

discursul actualului șef de stat, Igor Dodon, la Adunarea Generală a ONU din 26 septembrie 2019, care NU a cerut retragerea armatei ruse și a munițiilor de pe teritoriul R. Moldova, dimpotrivă, a apreciat pozitiv prezența F. Ruse, a cerut recunoașterea internațională a neutralității permanente a RM (???), a vorbit și în rusă (alineate eliminate din discursul publicat pe site-ul Președinției), a emis o seamă de neadevăruri și enormități, între care că rusa ar fi limbă de comunicare pe teritoriul R. Moldova, că am avea societate polietnică (oare cum sunt SUA și câte mii de limbi oficiale ar trebui să aibă?), că este adeptul „conceptului creării unei Europe unite de la Lisabona la Vladivostok” ș.a.

Pavel Filip a fost prim-ministru al R. Moldova până în data de 14 iunie 2019, fiind desemnat de Partidul Democrat din Moldova (PDM), formațiune de centru-stânga.

Igor Dodon este liderul fondator al Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM – partid de stânga), care se află la guvernare din 8 iunie 2019, alături de blocul ACUM, creat de două partide de drepata: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu și Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), condus de Andrei Năstase.

Potrivit Codului penal al R. Moldova, actele de înaltă trădare de țară / patrie – personale sau colective – nu au termene de prescripție. (Flacăra TV)

 

 

 

 

Discursul Premierului Pavel Filip susținut în cadrul celei de-a 72-a sesiuni

a Adunării Generale a ONU // New York, 22 sept. 2017

 

 

 

Domnule Preşedinte,

Domnule Secretar General,

Excelenţele Voastre,                   

Doamnelor şi domnilor,

Aş dori să încep prin a adresa, Excelenţei Sale, domnului Miroslav Lajcak, cele mai calde felicitări cu prilejul alegerii sale în calitatea de Preşedinte al sesiunii a 72-a a Adunării Generale, dorindu-i succes în realizarea mandatului.

Exprim, totodată, mulțumiri predecesorului Dvs., Excelenţei Sale, domnului Peter Thomson, pentru dedicaţia şi profesionalismul de care a dat dovadă în gestionarea lucrărilor sesiunii precedente.  

Adresez, de asemenea, cuvinte de încurajare şi sprijin noului Secretar General al ONU, Excelenţei Sale, domnului António Guterres. Sunt sigur că grație conducerii sale competente și eforturilor conjugate ale statelor membre, vom reuşi să redefinim rolul ONU prin ajustarea sa la exigenţele lumii moderne.

Domnule Preşedinte,

Este evident că noi, cei reuniți în cadrul acestui for de vocaţie universală, suntem profund preocupați de provocările cu care se confruntă comunitatea internațională.

Conflictele armate din Orientul Mijlociu, conflictele de lungă durată, terorismul și extremismul violent, problemele generate de sărăcie sunt doar unele dintre fenomenele care subminează pacea și dezvoltarea durabilă.

Suntem profund preocupaţi de acumularea excesivă a armelor convenționale şi dezvoltarea programelor de înarmare nucleară. Un climat internațional marcat de amenințări cu utilizarea forței, inclusiv a armelor nucleare accentuează sentimentul de insecuritate și lipsa încrederii.

Schimbările climatice și cataclismele naturale devastatoare care au loc cu o frecvență crescătoare afectează negativ sute de milioane de oameni, îndeosebi pe cei care trăiesc în condiţii de sărăcie extremă. Folosesc acest context pentru a exprima compasiunea și condoleanțele noastre statelor și familiilor care au avut de suferit de pe urma recentelor furtuni devastatoare și a cutremurului din Mexic.

Discursurile distinșilor mei antevorbitori  ilustrează faptul că noi toţi percepem aproape la fel problemele globale cu care ne confruntăm. Astăzi, mai mult ca niciodată, este necesar un angajament comun al statelor membre ale ONU pentru a răspunde efectiv noilor și vechilor provocări.

Din această perspectivă, doresc să reiterez susținerea noastră deplină Secretarului General Gutteres pentru agenda sa de reforme axată pe sporirea accentului pe prevenirea conflictelor; repoziţionarea dezvoltării în centrul activităţii organizației şi reformarea managementului intern al ONU.

Domnule Preşedinte,

După semnarea, în iunie 2014, a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, Republica Moldova s-a angajat plenar într-un proces de reforme structurale în vederea  edificării unei societăţi moderne, după modelul european de dezvoltare.

Eforturile noastre principale sunt concentrate pe consolidarea statului de drept, dezvoltarea unei economii de piaţă funcţionale, cu o dimensiune socială pronunțată, asigurarea drepturilor omului. Priorităţile strategice de dezvoltare sectorială vizează, în particular, modernizarea infrastructurii, gestionarea raţională a resurselor, dezvoltarea economiei ecologice şi a energiei regenerabile, aplicarea tehnologiilor moderne în agricultură. În context, voi menţiona şi desfăşurarea reformei administraţiei publice şi a serviciilor pentru populaţie, asigurarea egalităţii de gen şi promovarea tineretului.

Noi avem voinţa politică necesară pentru a realiza aceste reforme şi mizăm în continuare pe sprijinul partenerilor externi de dezvoltare, îndeosebi pe cel al Uniunii Europene şi al ONU.

Domnule Preşedinte,

Republica Moldova partajează integral punctul de vedere, potrivit căruia  prevenirea și reglementarea  pașnică a conflictelor, în particular a celor de lungă durată, reprezintă premise indispensabile pentru realizarea Agendei pentru Dezvoltare 2030.

Lipsa progresului în reglementarea conflictelor de lungă durată  trebuie să declanşeze o implicare directă din partea organelor relevante ale ONU. Considerăm că nici un conflict nu trebuie să rămână în afara atenţiei ONU, indiferent dacă respectivul figurează sau nu figurează pe agenda Consiliului de Securitate.

Salutăm faptul că Adunarea Generală a inclus şi menţine pe agenda sa un punct întitulat „Conflictele de lungă durată în arealul GUAM şi implicaţiile lor pentru pacea, securitatea şi dezvoltarea internaţională”.

Discutarea acestei problematici în cadrul Adunării Generale nu subminează sub nici o formă formatele existente de negocieri, iar experienţa sesiunilor precedente lasă fără temei anumite temeri exprimate de unele state în această privinţă.

Dimpotrivă, monitorizarea continuă de către ONU şi abordările proactive privind evoluţiile din arealul GUAM pot contracara încercările de modificare a frontierelor politice ale statelor din regiune prin metode care nu au nimic în comun cu democraţia şi dreptul internaţional.

Folosesc acest prilej, pentru a exprima preocuparea profundă a Republicii Moldova în legătură cu perpetuarea conflictului armat din regiunile de est ale Ucrainei, conflict care ameninţă pacea  şi securitatea în regiunea noastră. Reiterez, în acest context, sprijinul nostru deplin pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

 

 

Domnule Preşedinte,

Chestiunea conflictului nereglementat din partea de est a Republicii Moldova, aprofundat  și de staționarea ilegală a forţelor militare străine pe teritoriul național, a fost abordată în repetate rânduri de la tribuna ONU, începând cu anul 1992.

Am subliniat că, spre deosebire de alte situaţii de conflict din spaţiul ex-sovietic, conflictul transnistrean, fiind mai puţin complex, ar putea fi reglementat mai uşor dacă toate părțile ar manifesta voința politică necesară. În cazul nostru, nu există antagonisme de natură etnică sau religioasă, iar populaţia de pe cele două maluri ale râului Nistru poate convieţui în pace şi bună înţelegere într-un stat moldovenesc reintegrat.

În pofida eforturilor din ultimii 25 de ani, cu implicarea actorilor internaţionali, nu am reuşit să reglementăm acest conflict politic. Vom continua eforturile de identificare a unei  soluții în  formatul de negocieri existent „5+2”. Pentru noi este extrem de important ca această soluţie să fie bazată pe respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, cu oferirea unui statut special regiunii transnistrene, precum este stipulat în documentele relevante ale OSCE.

Considerăm că procesul de reglementare ar putea fi facilitat de transformarea actualei „forțe trilaterale de menținere a păcii” din regiunea transnistreană, la care participă și un contingent din Federația Rusă, într-o misiune civilă multinaţională cu mandat internaţional.

Subliniez, în acest context, că această forță trilaterală de dezangajare, creată în baza Acordului moldo-rus de încetare a focului din 21 iulie 1992, şi-a atins obiectivele cu mulți ani în urmă. Acest mecanism învechit s-a transformat într-un factor de conservare a conflictului transnistrean care nu a reuşit să asigure demilitarizarea completă a zonei de securitate şi să elimine obstacolele în calea liberei circulaţii a persoanelor, bunurilor şi serviciilor.

Domnule Preşedinte,

Contrar așteptărilor, Federaţia Rusă nu şi-a retras forțele sale militare de pe teritoriul Republicii Moldova, conform angajamentelor sale internaționale, stipulate în Acordul moldo-rus de încetare a focului din iulie 1992, în Acordul moldo-rus din octombrie 1994 și, respectiv, în documentele relevante ale OSCE, în particular, în Declaraţia politică a Summit-ului OSCE de la Istanbul din noiembrie 1999.

Precizez că aceste forțe militare sunt distincte și nu trebuie confundate cu contingentul militari rusesc care participă la „forța trilaterală de menținere a păcii” care operează în baza unui aranjament ad-hoc.

Exercițiile militare desfăşurate în regiunea transnistreană de către trupele ruse, cu participarea tot mai frecventă a forţelor paramilitare ale regimului secesionist de la Tiraspol constituie o adevărată provocare de securitate la adresa Republicii Moldova. Aceste acțiuni sunt în contradicție flagrantă cu obligațiunile de a respecta cu stricteţe principiul neutralităţii în raport cu părţile aflate în conflict, stipulat în mod expres în Acordul moldo-rus de încetare a focului din 1992.

Stimați delegați,

Potrivit rapoartelor OSCE, depozitele de arme și muniţii ale Grupului Operativ de Trupe Ruse conțin mai mult de 21 000 tone.

Guvernul Republicii Moldova nu controlează şi nici nu supraveghează aceste muniţii şi arme. Lipsa transparenţei şi a accesului la depozitele respective nu permite evaluarea stării tehnice a muniţiilor, îndeosebi a celor învechite. Din acelaşi motiv, nu pot fi monitorizate transferurile de arme şi muniţii în regiunea transnistreană sau în afara sa.

Din aceleași motive, Republica Moldova nu este în măsură să-şi îndeplinească angajamentele internaţionale, ca stat parte la  diferite convenţii internaţionale în domeniul controlului armamentelor și dezarmării, având în vedere că muniţiile şi armele respective, deși sunt depozitate pe teritoriul național, nu se află sub „jurisdicţia sau controlul său” .

Având în vedere angajamentele asumate de Federaţia Rusă, principiile fundamentale ale dreptului internaţional, precum şi prevederile Constituţiei Republicii Moldova referitoare la statutul de neutralitate permanentă a țării şi neadmiterea dislocării trupelor militare ale altor state pe teritoriul național, reiterăm cu fermitate cererea de a retrage complet și necondiționat aşa-zisul Grup Operativ de Trupe Ruse(succesor al fostei Armate a 14-a sovietice) care staţionează ilegal pe teritoriul Republicii Moldova.

În aceeași ordine de idei, doresc să  invoc Declarația Parlamentului Republicii Moldova privind retragerea forţelor militare ruse de pe teritoriul ţării din 21 iulie 2017, prin care se face apel la Federaţia Rusă să reînceapă şi să finalizeze procesul de retragere a trupelor și munițiilor sale de pe teritoriul Republicii Moldova.

Stimați delegați,

Având în vedere competențele Organizaţiei Națiunilor Unite în domeniul menținerii păcii și securității internaţionale şi în conformitate cu prevederile articolului 11 al Cartei ONU, Republica Moldova solicită înscrierea în agenda sesiuni a 72-a a Adunării Generale a unui punct întitulat „Retragerea forțelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova”.

(Flacăra TV precizează că la 22 iunie 2018, cu 64 voturi, ONU a adoptat Rezoluția privind „Retragerea completă şi necondiţionată a forţelor militare străine de pe teritoriul Republicii Moldova”) 

Mă adresez către toate delegaţiile statelor membre ale ONU cu rugămintea să sprijine această solicitare legitimă, care corespunde totalmente cu principiile Cartei ONU și reprezintă un interes fundamental al Republicii Moldova.

Sperăm că înscrierea acestui punct în agenda Adunării Generale și examinarea sa de către statele membre ale ONU, de o manieră  constructivă și nepolitizată, va constitui un important și necesar exercițiu de aplicare a diplomației preventive în raport cu o țară și regiune unde menținerea păcii și securității este subminată de lipsa unui dialog bazat pe respect reciproc și respectarea principiilor fundamentale de drept internațional.

Vă mulţumesc pentru atenţie!

 

 

 

 

 

A L O C U Ț I U N E A Domnului Igor DODON, Preşedintele Republicii Moldova, la Adunarea Generală ONU // New York, 26 sept. 2019

 

STIMATE DOMNULE PREȘEDINTE,
EXCELENȚE,
DISTINS AUDITORIU,

Sunt onorat să mă alătur Domniilor Voastre și să iau cuvântul, pentru prima dată, de la tribuna Organizației Națiunilor Unite.

Aderarea Republicii Moldova la ONU, participarea activă în toate instituțiile Organizației, dar și posibilitatea de a împărtăși de la acest microfon cele mai importante idei, doleanțe și probleme, sunt printre realizările remarcabile ale poporului Republicii Moldova de la 1991 încoace.

Pentru început, țin să adresez felicitări domnului Tijjani Muhammad-Bande cu prilejul alegerii în funcția de Președinte al celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale ONU și să-i urez mult succes în îndeplinirea mandatului ce-i revine. Exprim, de asemenea, apreciere doamnei Maria Fernanda Espinosa Garcés pentru activitatea prodigioasă pe care a desfășurat-o în calitate de Președinte al sesiunii precedente.

Voi utiliza oportunitatea de a-mi ține discursul în fața Domniilor Voastre pentru a Vă asigura de susținerea plenară de către Republica Moldova a tuturor inițiativelor și proiectelor lansate de ONU în ultima perioadă – acțiuni menite să soluționeze cele mai complicate probleme cu care se confruntă umanitatea la acest început tumultuos de secol.

Totodată, profit de această ocazie și pentru a scoate în evidență atât provocările stringente care stau în fața Republicii Moldova, cât și viziunea noastră privind posibilele căi de soluționare.

ONORATĂ  ASISTENȚĂ,

Este bine cunoscut faptul că trăim timpuri în care amploarea și numărul crizelor de durată este în continuă creștere. Conflictele militare, schimbările climaterice, degradarea mediului ambiant, consumul depășit al resurselor naturale și dezechilibrele economice, migrația forțată și cea încurajată constituie amenințări reale în procesul de edificare a unei lumi prospere și pașnice, așa cum prevede Agenda de dezvoltare durabilă 2030.

Pe acest fundal, rolul Organizației Națiunilor Unite, ca garant al păcii și securității internaționale, dar și în calitate de platformă globală de identificare a soluțiilor comune pentru provocările existente și emergente, este unul primordial. În context, exprimăm susținere deplină Secretarului General ONU pentru agenda de reforme ambițioase în desfășurare. Reconfirmăm, de asemenea, sprijinul nostru pentru diplomația preventivă, lansată de către domnul Antόnio Guterres, cu scopul de a preîntâmpina situațiile de criză și conflictele.

La doar un deceniu distanță până la anul 2030 constatăm, cu regret, că sărăcia, foametea, inegalitatea și excluziunea socială continuă să afecteze vieți și să alimenteze noi conflicte la nivel global. Republica Moldova se alătură apelului comun, lansat în cadrul recentului Forum de nivel înalt privind obiectivele de dezvoltare durabilă, care solicită comunității internaționale să accelereze eforturile pentru realizarea obiectivelor Agendei 2030.

Prin Agenda 2030 ne-am angajat să promovăm dezvoltarea durabilă bazată pe respectarea drepturilor omului.

Ca și în trecut, Republica Moldova este determinată să-și aducă în continuare contribuția la realizarea mandatelor importante ale Consiliului Drepturilor Omului.

În acest context, referindu-mă succint la unul dintre aspectele problematicii sociale, țin să menționez că asigurarea egalității de gen și abilitarea femeilor sunt elemente cruciale pentru accelerarea dezvoltării durabile atât prin impulsionarea creșterii economice, bunăstării familiilor, comunităților, cât și a statului per ansamblu. În ultimul timp, Republica Moldova a înregistrat progrese remarcabile în sporirea rolului femeii în procesul decizional. Atât Parlamentul, Guvernul Republicii Moldova, cât și Autonomia Găgăuză sunt conduse de femei, acestea reprezentând 65% din numărul membrilor Guvernului și 25% din membrii Parlamentului țării. Nu uităm și despre rolul femeii în orice societate – cel de mamă și de centru al universului familiei. Tocmai pentru a focaliza atenția statului asupra necesității protejării și stimulării creării și păstrării familiilor, am decretat anul 2019 Anul Familiei în Republica Moldova.

DRAGI PRIETENI,

Schimbările climaterice constituie o amenințare directă pentru umanitate. Efectele lor sunt percepute pe întreg globul, afectând ecosisteme, economii și sisteme de sănătate. Firește, aceste fenomene influențează și asupra țării mele.
Republica Moldova își exprimă solidaritatea față de apelul domnului Guterres de a intensifica eforturile pentru stoparea schimbărilor climatice.
Suntem ferm convinși că problemele complexe cu care se confruntă popoarele lumii pot fi soluționate doar prin eforturi internaționale comune. Realitățile perioadei pe care o traversăm denotă faptul că chiar și problemele pe plan intern nu pot fi soluționate exclusiv cu eforturile solitare ale unei națiuni.
De multe ori, și aici este vorba în mod special de țările mici, asemenea chestiuni pot fi soluționate doar cu concursul partenerilor internaționali. Exemplul Republicii Moldova este unul reprezentativ în acest sens și relevant, în mare parte, pentru multe state ale lumii.

DOAMNELOR  ȘI  DOMNILOR,

După 28 de ani de la declararea independenței, profilul țării mele include unele caracteristici de-a dreptul dramatice. În această perioadă numărul nou-născuților s-a redus de trei ori, populația rămasă în țară este în descreștere cu 30%, unii indicatori economici nici astăzi nu au revenit la nivelul anului 1990.

Circa un milion de cetățeni, adică mai mult de jumătate din populația economic activă, muncesc peste hotare. Depopularea masivă a țării a devenit o problemă majoră și o amenințare reală asupra sustenabilității statului. Investițiile enorme ale societății noastre în capitalul uman și educarea forței de muncă practic nu au randament economic, țara pierde competiția pentru forța de muncă, iar oamenii noștri creează plusvaloare și achită impozite în altă parte.

Originea acestor evoluții dezolante este, firește, una complexă – de la guvernarea proastă și corupția endemică din ultimii ani până la rateuri în politicile economice sau interetnice.

Dar, de la această tribună a Organizației Națiunilor Unite, voi releva unul din factorii de importanță majoră, în opinia mea. Este vorba despre poziționarea, locul Republicii Moldova și altor state din regiune în puzzle-ul politicilor și intereselor strategice ale principalelor puteri mondiale. Îmi displace să utilizez termeni militari și, cu siguranță nu este cea mai relevantă comparație, dar o similitudine cu termenul terra nullius din perspectiva confruntărilor geopolitice în regiune poate fi sesizată cu ușurință.

Trebuie să remarc faptul că, deși de la momentul înghețării conflictului militar pe Nistru, în anul 1992, pe teritoriul nostru nu a mai explodat niciun obuz, confruntările între marii jucători geopolitici pentru o mai bună poziționare în regiune nu au încetat niciodată. În toți acești ani nu a existat un consens între marile puteri privind Republica Moldova.

Țara noastră este un stat polietnic și, în virtutea evoluțiilor istorice din ultimele veacuri, preferințele geopolitice ale populației noastre sunt împărțite aproape egal între Est și Vest, între Federația Rusă și Occident.

Această particularitate esențială, dar și constantă pentru mult timp înainte, a redus la zero efectele strategiilor neinspirate și chiar aventuriere de a atrage Moldova în alierea cu unii împotriva altora. De fiecare dată când politicienii noștri și elitele naționale s-au lăsat atrași în asemenea acțiuni, țara a avut scump de plătit. Mai întâi – cu sânge și dezintegrare în urma conflictului armat din regiunea transnistreană a țării, apoi – cu degradare economică și socială deja pe parcursul a câtorva decenii.

Din păcate, de-a lungul tuturor celor 28 de ani de independență a Republicii Moldova, preferințele geopolitice diametral opuse au stat la baza scindării și dezbinării puternice a societății moldovenești, fapt speculat cu multă abilitate de diferite forțe politice exclusiv în interese străine poporului nostru.

Iată de ce, în calitatea mea de Președinte al Republicii Moldova, fac uz de orice oportunitate pentru a solicita recunoașterea și respectarea de facto a statutului de neutralitate a țării mele. Statut consfințit și în Constituția țării. Noi nu vrem să mai fim tratați ca teritoriu neutru, aceasta este altceva decât un stat neutru.

Orice tentativă de a pune la îndoială acest statut este un act neprietenos la adresa poporului Republicii Moldova, or, asemenea abordări aprofundează și mai dramatic disensiunile interne din țară.

Mai mult decât atât, acestea compromit orice șansă de a avansa pe calea rezolvării diferendului transnistrean și, implicit, de a spori gradul de securitate în toată regiunea. Obiectivul și prioritatea noastră absolută de soluționare a problemei transnistrene este realizabil doar în condițiile păstrării statutului de neutralitate militară a Republicii Moldova.

De la această tribună, de mai multe ori au răsunat apeluri de retragere a militarilor și munițiilor străine de pe teritoriul Republicii Moldova.
Vreau să salut ultimele inițiative ale Federației Ruse de reluare a procesului de distrugere a munițiilor străine stocate în regiunea transnistreană a țării mele – idei lansate în cadrul recentei vizite în Moldova a ministrului rus al apărării Șoigu și în cadrul vizitei oficiale a ministrului moldav de externe Popescu la Moscova.

Acest pas important, în premieră din 2003 încoace, poate deveni crucial în atingerea unui consens geopolitic pentru soluționarea politică a diferendului transnistrean și sporirea securității regionale.

Spre deosebire de alte conflicte înghețate, cazul celui transnistrean nu comportă implicații interetnice, religioase sau de altă natură. Mai mult chiar, actualmente nu există ură între oamenii simpli de pe ambele maluri ale Nistrului, care interacționează zilnic în mod pașnic și prietenos. Politicile mioape promovate de liderii momentului, agravate și de efectele dezmembrării fostei URSS la începutul anilor ’90, au generat disensiuni în societate. Elitele naționale din acea perioadă nu au fost suficient de abile pentru a face față provocărilor, iar situația a degenerat în conflict armat.

Actualmente, se atestă o deschidere din partea populației simple de a identifica soluția reciproc acceptabilă. Progresul din ultima perioadă, materializat prin proiecte cu caracter umanitar, economic și social, a întărit această doleanță.

Luate împreună, aceste aspecte constituie, în opinia noastră, o bună premisă pentru marile diplomații de a contribui decisiv la soluționarea acestui conflict înghețat și de a crea un precedent pozitiv pentru soluționarea altor zeci de asemenea cazuri pe întreg mapamondul.

Folosindu-mă de ocazie, vreau să exprim gratitudine tuturor participanților la Conferința Permanentă pentru probleme politice în cadrul procesului de negociere pentru reglementarea transnistreană, cunoscut ca „formatul de negocieri 5+2”. Reafirm încrederea noastră că acest format este cel mai recomandat pentru a se conveni asupra soluției acceptabile pentru toți în problema primordială a Moldovei. Anume în această formulă urmează a fi dezbătut și agreat statutul special al regiunii transnistrene în cadrul unei Moldove suverane și teritorial integre, în cadrul frontierelor internațional recunoscute, cu garantarea deplină a drepturilor omului și libertăților fundamentale. Totodată, formula politică a soluționării pașnice a problemei transnistrene trebuie elaborată și agreată de principalii actori politici pe intern, Președinție, Parlament, Guvern, și alte instituții ale statului Republica Moldova.

Ulterior, această formulă urmează a fi propusă spre discuții partenerilor externi și formatului ”5+2”.

Mizăm, totodată, și pe identificarea posibilităților de acordare a suportului din partea partenerilor noștri externi pentru perioada post-soluționare a problemei transnistrene.

DOAMNELOR ȘI DOMNILOR,

Din 8 iunie 2019 Republica Moldova este guvernată de o coaliție parlamentară formată din partide politice care reprezintă marea majoritate a populației țării. Este un caz unic pentru Republica Moldova, când două forțe politice cu doctrine și preferințe geopolitice diametral opuse acționează în comun pentru a guverna și soluționa problemele stringente ale țării. Important însă, și fără precedent pentru regiunea noastră, este că acest consens intern este întărit și prin poziția comună a principalilor parteneri de dezvoltare ai Republicii Moldova și a marilor puteri mondiale, inclusiv Federația Rusă, Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană.

Acesta este un caz exclusiv în politica internațională, când mai multe forțe geopolitice și-au unificat eforturile împotriva unui regim criminal, care a luat în captivitate un stat întreg.

Atare situație și conjunctură rarisimă de acord pe plan intern și extern ne alimentează speranțele în avansarea reală pe calea reformelor interne extrem de necesare, cum ar fi reforma justiției și lupta cu corupția, și pe calea soluționării problemei transnistrene.

Unul din elementele consolidatoare ale actualei coaliții de guvernare din Republica Moldova este conștientizarea importanței și disponibilitatea de a promova o politică externă echilibrată cu toți partenerii strategici ai țării.
Exponenții ambelor formațiuni politice din majoritatea parlamentară au stabilit deja un dialog constructiv cu partenerii din Est și cei din Vest, acest fapt sporind esențial șansele noastre pentru obținerea suportului extern de care avem nevoie. Există o abordare comună în ceea ce privește necesitatea respectării tuturor acordurilor politice și economice semnate de Republica Moldova, inclusiv Acordul de Asociere cu UE și cooperarea în cadrul CSI.

Un loc distinct pe agenda noastră revine relațiilor cu cele două țări vecine și prietene ale Republicii Moldova – România și Ucraina.

Confruntându-ne cu probleme similare, vedem în aprofundarea relațiilor noastre umanitare, economice, politice și sociale un enorm potențial de dezvoltare spre beneficiul cetățenilor.

Principala provocare atât în fața noii coaliții de guvernare, cât și față de forțele mari geopolitice care au susținut schimbările democratice de la Chișinău, este – vom da oare dovadă de maturitate politica suficientă pentru a merge mai departe decât scoaterea statului din captivitatea unor oligarhi?

Sunt ferm convins că acest consens intern și extern fără precedent poate și trebuie să fie utilizat de noi toți pentru a realiza schimbări reale în calitatea vieții cetățenilor, pentru a găsi o soluție politică de soluționare a problemei transnistrene, pentru a da o nouă șansă Republicii Moldova.

 

 

 

 (aici discursul a continuat în limba rusă)

DOAMNELOR ȘI DOMNILOR,

Republica Moldova este un stat multietnic în care conviețuiesc reprezentanți a circa 125 de etnii. O treime din populație se autodefinesc ca fiind vorbitori de limba rusă. Limba rusă, una dintre cele șase limbi oficiale ale Națiunilor Unite, are statut de limbă de comunicare interetnică în Moldova.

În calitate de Președinte al Republicii Moldova, consider că principala sarcină a majorității parlamentare recent formate și susținute de optzeci la sută din populația țării, precum și de partenerii noștri strategici din Vest și din Est, este crearea unui stat multietnic de drept, unitar, democratic și neutru în care fiecărui locuitor să i se garanteze o viață decentă și încrederea în ziua de mâine.

Vom fi prieteni și vom coopera cu toți partenerii noștri. Politica „ori-ori” care, în ultimii ani, a fost promovată de mai multe mari puteri față de Republica Moldova, și-a demonstrat cu pregnanță caracterul eronat și deficient.

Sunt un adept al conceptului creării unei Europe unite de la Lisabona la Vladivostok, în acest proces Moldovei, ca stat european, revenindu-i un rol deosebit. Țin să reiterez că, în calitate de șef de stat, sunt de asemenea adept fervent al unei politici externe echilibrate a Republicii Moldova și sunt dispus să contribui plenar la cooperarea reciproc avantajoasă cu toate statele membre ale ONU cu care avem stabilite relații diplomatice.

Pentru poporul moldovenesc, ca și pentru popoarele altor țări membre ale Națiunilor Unite, pacea este principala valoare. Ne străduim să asigurăm coexistența pașnică cu vecinii și partenerii noștri de dezvoltare.

Intenționăm să consolidăm stabilitatea și securitatea Republicii Moldova, să menținem statutul de neutralitate permanentă a statului nostru, statut consfințit în Constituție, și să obținem recunoașterea acestuia la nivel internațional. În acest sens, exemplul de neutralitate militară al unor țări, în special al Austriei, ar putea fi luat ca model pentru Republica Moldova. Totodată, neutralitatea nu înseamnă izolare, iar Moldova va continua să ia măsuri pentru consolidarea cooperării multilaterale cu Rusia, Statele Unite, Uniunea Europeană, cu vecinii și cu alte state.

Consider că chezășia succesului nostru este promovarea conceptului de recunoaștere internațională a neutralității militare a Republicii Moldova concomitent cu finalizarea procesului de evacuare și distrugere a munițiilor rămase pe teritoriul Republicii Moldova încă din vremurile fostei URSS.

În cazul în care se va realiza reglementarea politică definitivă a conflictului transnistrean, va dispărea și necesitatea exercitării pe teritoriul nostru a misiunii de menținere a păcii.

(aici s-a încheitat partea discursului rostită în limba rusă)

 

DOMNULE PREȘEDINTE,
ONORATĂ ASISTENȚĂ,

La finalul discursului meu vreau încă o dată să accentuez importanța menținerii consensului principalilor actori geopolitici în privința Republicii Moldova. Doar în asemenea circumstanțe cresc șansele soluționării celor mai grave probleme cu care se confruntă țara mea, inclusiv problema transnistreană.

Cred cu toată convingerea că un asemenea efort și suport din partea Federației Ruse și a Occidentului ar putea schimba radical profilul țării mele, despre care vorbeam cu atâta îngrijorare la începutul acestei intervenții.

Reconfirm atașamentul Republicii Moldova față de abordările ONU vizavi de principalele probleme cu care se confruntă umanitatea în acest moment. Republica Moldova rămâne ferm angajată respectării principiilor Cartei ONU și viziunii de dezvoltare durabilă, ancorată în Agenda 2030. Determinarea noastră are la bază conștientizarea deplină a caracterului imperativ al solidarității națiunilor în fața provocărilor contemporane.

Suntem câteva sute de popoare și țări, dar avem o singură casă, o singură planetă de care trebuie să ne îngrijim împreună, indiferent de locul nostru sub soare.

Vă mulțumesc pentru atenție!

 

 

 

 

 

Flacăra TV & Film recomandă şi:

Tudor Gheorghe: „Basarabia pe Cruce” pe versurile lui Adrian Păunescu (cântec şi text)

Anastasia Lazariuc – „Va fi cândva!”, pe versuri de Dumitru Matcovschi

 

Scrisoare Deschisă către Iohannis, Sandu, Năstase, Filip: „Moldova fără agenții Rusiei, ieșirea ACUM din coaliția cu PSRM!”

OGLINDA de Sergiu Nicolaescu, un film-oglindă despre soarta politicienilor laşi, trădători, fără caracter şi onoare

 

„Portretul lui Iuda cel modern” (internaționalist – globalist), schițat de Mitropolitul Bartolomeu Anania

 

 

Sursa material: Flacăra TV

Sursa foto: Guvernul R. Moldova, Președinția R. Moldova

Sursa video: ONU, YouTube, Facebook