Mihai Eminescu – ODĂ (în metru antic), poem recitat de Adrian Păunescu
In Memoriam Adrian Păunescu (20 iulie 1943, s. Copăceni, Basarabia – 5 noiembrie 2010, București)
O arhivă istorică preţioasă dintr-un spectacol al Cenaclului Flacăra, care a activat în România comunistă (1973-1985): poetul Adrian Păunescu recită dureros… de frumos ODĂ (în metru antic) de Mihai Eminescu, pe care o defineşte „o capodoperă absolută a lirismului românesc”.
Vă va fi greu să recunoaşteţi vocea lui Adrian Păunescu, e transfigurată, e marcată total de dramatismul versului eminescian…
Puţini actori români, chiar foarte puţini au simţit atît de aproape acest poem tulburător, profund, filozofic al Poetului poeţilor.
ODĂ (în metru antic) este, fără îndoială, una dintre capodoperele geniului Mihai Eminescu, aş îndrăzni să spun că este chiar prima dintre operele sale nemuritoare, care vor străbate secole, milenii şi nu-şi vor pierde niciodată valoarea literară, estetică, existenţialistă.
Nichita Stănescu afirma, pe bună dreptate, că anume cu ODĂ (în metru antic), finalizată de Mihai Eminescu în 1883, „începe poezia modernă românească”.
Să ascultăm această nepământească Odă în lectura poetului-actor Adrian Păunescu (pe care-l iertăm pentru inversarea a două versuri…) şi, totodată, s-o urmărim pe silabe în textul de mai jos, pe care l-am reprodus semn cu semn special pentru cititorii site-ului www.flacaratv.md din Volumul I: Mihai Eminescu OPERE, „Poezii tipărite în timpul vieţii”, Ediţie critică îngrijită de PERPESSICIUS, reeditată la Bucureşti în anul 1994, carte pe care mi-a dăruit-o însuşi Adrian Păunescu la Băile Herculane, în anul în care ne-am cunoscut – 1995.
Audiţie / lectură de folos!
ODĂ
(în metru antic)
Nu credeam să-nvăţ a muri vreodată;
Pururi tânăr, înfăşurat în manta-mi,
Ochii mei ’nălţam visători la steaua
Singurătăţii.
Când de-odată tu răsărişi în cale-mi,
Suferinţă tu, dureros de dulce…
Pân’ în fund băui voluptatea morţii
Ne ‘ndurătoare.
Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,
Ori ca Hercul înveninat de haina-i;
Focul meu a-l stinge nu pot cu toate
Apele mării.
De-al meu propriu vis, mistuit mă vaiet,
Pe-al meu propriu rug, mă topesc în flăcări…
Pot să mai re ‘nviu luminos din el ca
Pasărea Phoenix?
Piară-mi ochii tulburători din cale,
Vino iar în sân, nepăsare tristă;
Ca să pot muri linişiti, pe mine
Mie redă-ma!
Flacăra TV & Film recomandă şi:
Document AUDIO. Adrian Păunescu recită DOINA lui Mihai Eminescu
Cenaclul Flacăra: Alexandru Zărnescu şi Adrian Păunescu – „Dor de Eminescu” (Într-o lume relativă…)
Poetul Adrian Păunescu recită răscolitorul poem „Repetabila povară”
20-01-2009, Cimitirul Central din Chişinău. Adrian Păunescu: „Iartă-ne, Grigore!” //VIDEO
Tudor Gheorghe: „Basarabia pe Cruce” pe versurile lui Adrian Păunescu (cîntec şi text)
Andrei Păunescu şi Tatiana Stepa: „Doamne, ocroteşte-i pe români!”, versuri Adrian Păunescu
Adrian Păunescu şi Gil Ioniţă – „Capul de la Torda” (Capul lui Mihai Viteazu…)
Tatiana Stepa – „Colind de Paști”, versuri Adrian Păunescu
„Rugă pentru părinţi” înălţată de Adrian Păunescu şi Ştefan Hruşcă
Cenaclul „Flacăra”. Adrian Paunescu recită poezia „Mos Crăciun” (vs. Mos Gerilă) – 1983
Sursa material: Flacăra TV / Luminiţa Dumbrăveanu
Sursa foto: Sabin Bălaşa / AGERPRES – Viorel Lăzărescu
În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md