Document AUDIO// Adrian Păunescu recită DOINA lui Mihai Eminescu

În luna luminoşilor POEŢI Mihai Eminescu şi Grigore Vieru, Studioul Flacăra de la Chişinău vă îndeamnă să le cunoaştem mai bine opera, adică sufletul lor izvorâtor de gânduri, vorbe, fapte, roade bune, de mare folos, nouă, urmaşilor.

Lectura, cercetarea, cunoaşterea în general, este cel mai mare aport al nostru la păstrarea memoriei colective, la promovarea, perpetuarea valorilor Naţionale şi cea mai de preţ cinstire a vrednicilor noştri înaintaşi care au înnobilat Limba Română, cultura, istoria, Fiinţa Neamului.

Cine dintre urmaşii basarabenilor ocupaţi de străini de tot neamul, înrobiţi, expropriaţi, împuşcaţi, aruncaţi de vii în gropi cu var, înfometaţi, deportaţi în masă de komintern şi comunişti, nu cunoaşte (cel puţin ca subiect) DOINA interzisă decenii în şir, scrisă cu durere şi revoltă de Poetul poeţilor Mihai Eminescu, expresia plenară a Fiinţei noastre Naţionale?!

Răspundeţi-vă în gând…

Aceasta nu este doar o operă eminesciană celebră, oglindă a dramelor noastre istorice, ci şi un răspuns la întrebarea de ce trăim atât de prost, bălăcindu-ne în mizeria morală şi materială…

DOINA este jalea strigătoare la cer a Neamului nostru, pentru care poetul şi gazetarul Mihai Eminescu a plătit cu viaţaavând doar 33 de ani, vârsta Lui Hristos – fiind omorât civil, metodic, anume după ce a citit public acest poem, pe care îl putea scrie numai un fiu al Neamului înzestrat cu Har, curat la gand şi suflet, onest şi incoruptibil la fapte, iubitor de propriul popor şi, bineînţeles, bărbat curajos şi de mare caracter.

Câţi asemenea Oameni, cu virtuţi măcar parţial similare, am avut şi avem în ultimii 25 de ani, în România şi R. Moldova, mai cu seamă în politică şi jurnalistică?!

Răspuns: ………………………………………………………….

Potrivit Ediţiei critice îngrijită de PERPESSICIUS, poemul DOINA a fost citit de Eminescu la Junimea, Iasi, în 4 iunie 1883, cu prilejul dezvelirii statuii lui Ştefan cel Mare, fiind tipărită în iulie 1883 de Convorbiri Literare, care, în august, reproduce şi Luceafărul.

Precum se ştie, serviciile secrete Austro-Ungare şi trădătorii „special-secreţi” din România, prin „prietenii” lui Mihai Eminescu, i-au organizat Poetului asasinarea civilă în 28 iunie 1883, zi în care a fost momit în baia publică, legat şi dus la casa de nebuni, unde începe otrăvirea cu mercur timp de 6 ani…

Vom dezvolta subiectul şi cu alte ocazii, pentru că probe, documente incontestabile sunt şi vor mai apărea… Acum, să ascultăm martirica DOINĂ a lui Mihai Eminescu în lectura poetului şi oratorului iscusit, înFLACĂRAt, Adrian Păunescu, născut la noi, în Basarabia/R. Moldova. Poate de aceea o şi declamă ca un basarabean păţât, care ştie bine cum e viaţa în robia străinilor, după ce aceştia acaparează economia, bunurile/patrimoniul Naţional, banul/moneda şi, bineînţeles, puterea politică, prin care domină tot ce mişcă-n ţara asta

Adrian Paunescu-are mormantul langa Mihai Einescu-www.ziarulatac.roDin înregistrare veţi desprinde de ce Păunescu este îndreptăţit moral să recite DOINA.

Se pare că Dumnezeu l-a răsplătit generos pe Adrian Păunescu pentru iubirea ce i-a purtat-o constant operei lui Eminescu. La locul de veci, în cimitirul Bellu, Păunescu este înmormântat în vecinătatea arhanghelului Mihail al Neamului românesc.

Poate că Eminescu şi Păunescu stau şi Acolo împreună, la un Cenaclu cu fraţii Ion Creangă şi Grigore Vieru, se leagănă pe-un nor (a lui Toma Nour?), beau un vin bun de la Humuleşti, deapănă Amintiri, citesc din Odă, Legământ, Ruga pentru părinţi… şi se bucură ca nişte copii că prăpădiţii şi săracii ceia de scriitori basarabeni de la Studioul Flacăra nu-i uită…

 

Mihai Eminescu

DOINA

De la Nistru pân’ la Tisa
Tot Românul plânsu-mi-s’a
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinatate.

Din Hotin si pân’ la Mare
Vin Muscalii de-a călare,
Dela Mare la Hotin
Mereu calea ne-o aţin;

Din Boian la Vatra-Dornii
Au umplut omida cornii
Şi străinul te tot paşte,
De nu te mai poţi cunoaşte;
Sus la munte, jos la vale
Şi-au făcut duşmanii cale,

Din Sătmar pân’ în Săcele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Român săracul,
Indărăt tot dă ca racul,
Nici îi merge, nici se ’ndeamnă,
Nici îi este toamna toamnă,
Nici e vară vara lui
Şi-i străin în ţara lui.

Dela Turnu ’n Dorohoi
Curg duşmanii în puhoiu
Şi s’aşează pe la noi;
Şi cum vin cu drum de fier,
Toate cântecele pier,
Sboara pasările toate
De neagra străinătate;

Numai umbra spinului
La uşa creştinului.
Işi desbracă ţara sânul,
Codrul – frate cu Românul –
De săcure se tot pleacă
Şi izvoarele îi seacă –
Sărac în ţară săracă!

Cine-au îndrăgit străinii
Mânca-i-ar inima cânii,
Mânca-i-ar casa pustia
Şi neamul nemernicia!

Ştefane, Măria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las’ Arhimandritului
Toată grija schitului,
Lasă grija Sfinţilor
In sama părinţilor,
Clopotele să le tragă
Ziua ’ntreagă, noaptea ’ntreagă,
Doar s’a ’ndura Dumnezeu
Ca să-ţi mântui neamul tău!

Tu te ’nalţă din mormânt
Să te-aud din corn sunând
Şi Moldova adunând.
De-i suna din corn odată,
Ai s’aduni Moldova toată,
De-i suna de două ori
Iţi vin codri ’n ajutor,
De-i suna a treia oară
Toţi duşmanii or sa piară,
Din hotară în hotară –
Indrăgi-i-ar ciorile
Şi spânzuratorile!

 

Această versiune OFICIALĂ (pieptănată de Academie, ca să nu-i zicem cenzurată) a poemului DOINA, recitată şi de Adrian Păunescu în documentul audio alăturat, am reprodus-o cuvânt cu cuvânt, semn cu semn, din Volumul I: Mihai Eminescu OPERE, „Poezii tipărite în timpul vieţii”, Ediţie critică îngrijită de PERPESSICIUS, reeditată la Bucureşti în anul 1994.

Am făcut acest efort de a copia DOINA, gândindu-mă în mod special la elevi şi studenţi, care nu prea au bani de cărţi, or, textele acestei versiuni, care circulă pe Internet, conţin numeroase greşeli şi inexactităţi regretabile. Vom face şi de-acum încolo asemenea daruri, din diverse domenii, copiilor, tinerilor şi profesorilor lor, iubitori de Adevăr şi Frumos.

OPERE de Mihai Eminescu este o CARTE extrem de preţioasă din biblioteca mea. Mi-a fost dăruită de poetul Adrian Păunescu la Băile Herculane, după ce acad. Mihai Cimpoi mă prezentase ca poetă a noii generaţii de basarabeni. Era anul 1995…

MULŢUMESC cu dor, cinste POEŢILOR de pe nor!

 

 

Sursa material: FlacăraTV / Luminiţa Dumbrăveanu

Sursa foto: www.covasnamedia.ro / www.ziarulatac.ro  

Sursa audio: colecţia Flacăra Film