05.02.2015, 02:00

5987

0

Dosarul transnistrean

Divizia de genişti din cadrul Grupului operativ al trupelor ruse cu mandat de menţinere a păcii din Transnistria au început o serie de exerciţii militare, iar Ucraina a trimis soldaţi ai Gărzii Naţionale pentru a asigura securitatea de-a lungul frontierei cu regiunea separatistă moldoveană, relatează Deutsche Welle.

„Geniştii ruşi din Transnistria învaţă să instaleze şi să camufleze dispozitive explozive, să construiască fortificaţii şi bariere inginereşti şi adăposturi pentru personal şi echipamente”, transmite presa locală, citată de portalul german.

În replică, Ucraina a mobilizat, începând cu 1 februarie, trupe de-a lungul sectorului de graniţă cu Republica Moldova care este controlat de separatiştii transnistreni, cu lungime de 411 kilometri. Acesta este păzit de grăniceri ucraineni şi de soldaţi experimentaţi ai Gărzii Naţionale, care au luptat în cadrul conflictului separatist din estul Ucrainei.

Potrivit publicaţiei ucrainene Kyiv Post, este vorba de aproape 1.000 de soldaţi. Aceştia au creat posturi de control pe traseele principale care duc spre regiunea transnistreană.

După războiul din 1992, soldaţii ruşi au rămas în Transnistria drept „forţe pacificatoare”. În Transnistria sunt mobilizaţi câteva mii de soldaţi care acţionează drept „forţe pacificatoare” şi există mai multe depozite de armament, folosite de Armata a XIV-a în perioada sovietică. Totodată, în regiunea cu aproximativ 500.000 de locuitori, dintre care în jur de 35% sunt moldo-români, funcţionează cel puţin o fabrică de armament.

Recent, un interlop moldovean a fost condamnat la închisoare după ce o anchetă Organized Crime and Corruption Reporting Project şi Rise Project a arătat implicarea lui în trafic cu armament din Transnistria. Tranzacţia dintre jurnaliştii români şi dealerii de armament rusesc s-a desfăşurat chiar în capitala Republicii Moldova, la 10 zile după masacrul de la Odesa.

Presa ucraineană scrie despre un plan prin care Rusia ar urmări preluarea controlului asupra regiunii Odesa, pentru a îngrădi, astfel, accesul Ucrainei la mare, un plan ce ar urma să fie implementat inclusiv cu ajutorul trupelor ruse de menţinere a păcii din regiunea transnistreană a Republicii Moldova.

La sfârşitul anului trecut, armata ucraineană a săpat un şanţ de protecţie de-a lungul segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Autorităţile de la Kiev au anunţat că, în acest fel, încearcă să împiedice accesul tehnicii militare ruseşti din regiunea transnistreană în eventualitatea în care militarii ruşi, dislocaţi în Transnistria, vor primi ordin să atace din această parte Ucraina.

În depozitele controlate de armata rusă în Transnistria se află peste 21.000 de tone de armament din perioada sovietică. Cel puţin o fabrică de armament funcţionează şi astăzi în regiune. În anii 1980, cartierul general al Armatei a 14-a a Rusiei a fost mutat din Chişinău în oraşul Tiraspol din Transnistria – transformat între timp în capitală de liderii separatişti.

Până în 1991, Armata a 14-a era formată din patru divizii motorizate de puşcaşi şi alte unităţi mai mici. Numai Divizia motorizată a 59-a de puşcaşi şi alte unităţi mai mici, inclusiv Regimentul al 1162-lea de rachete antiaeriene au rămas pe malul stâng al Nistrului în regiunea transnistreană. Alte formaţiuni, inclusiv diviziile a 28-a, a 86-a de gardă, a 180-a motorizată de puşcaşi, se găseau peste graniţă în Ucraina şi au devenit parte a Forţelor Terestre Ucrainene.

Armata a XIV-a a fost retrasă oficial de pe teritoriul Republicii Moldova în 1991, atunci când Chişinău şi-a declarat independenţa. Câteva divizii au rămas însă în Transnistria pentru a proteja depozitele de armament. Atunci când a izbuncit conflictul, forţele separatiste au folosit aceste arme, cu sprijinul Rusiei, asupra luptătorilor moldoveni.

Acum, în Transnistria se mai află oficial în jur de 2.000 de soldaţi ruşi. Estimările neoficiale anunţă însă cu câteva mii mai mulţi.

Contrabanda, traficul de droguri şi de persoane care se desfăşoară prin Transnistria, o ţară nerecunoscută şi care oficial nu există, sunt de notorietate.

Moldovenii n-au vamă spre Transnistria – ar însemna să recunoască Republica Moldovenească Nistreană, o fâşie de pământ de 4.000 de kilometri pătraţi pentru care, la 2 martie 1992, au pus mâna pe arme. De cealaltă parte, spre Ucraina, punctul de frontieră are două seturi de vameşi: separatişti transnistreni şi ucraineni. Nici aici moldovenii nu mai deţin controlul.

Sursa material: Adevărul.ro / Elena Dumitru

Sursa foto: www.adevarul.ro