Maria Iliuţ cântă jalea Ţării de Sus: „Bucovină, şi-ai paţît…?” (Şini-n două te-o-mparţît…)


Astăzi, 23 februarie, este ziua de naştere a îndrăgitei artiste din Bucovina de Nord, Maria Iliuţ, care marchează o nouă aniversare a femeii / artistei împlinite, cu pomul vieţii şi creaţiei doldora de roade bune.

Îi spunem Mariei Iliuţ cu drag LA MULŢI ANI!, dorindu-i sănătate, ca să ne încânte şi de-acum încolo cu cântecele, portul popular şi, bineînţeles, pronunţia duioasă, aduse în Basarabia din Dulcea Bucovină!

Sănătate şi succes îi dorim şi fiului dvs, Marin Iliuţ, cineast, înzestrat operator de imagine, cu care Studioul Flacăra Film a avut bucuria să colaboreze la videoCLIPul Moş Crăciun artistei Aurica Basarabeanca! Dumnezeu să vă binecuvânteze întreaga familie de creaţie.

 

Alături de Sofia Vicoveanca, artista Maria Iliuţ reprezintă plenar românii/moldovenii din Moldova de Nord sau Ţara de Sus a Ţării Moldovei lui Ştefan cel Mare, teritoriu pe care-l cunoaştem mai degrabă cu titulatura nordul Bucovinei, inclusiv prin prisma operei lui Mihai Eminescu şi Ciprian Porumbescu, tineri luptători contra ocupaţiei austriece de la acea vreme.

Împărţită, hăcuită, jefuită, ocupată, deznaţionalizată şi deportată mereu de la 1774 încoace, Bucovina cea de Nord cu tot cu Ţinutul Herţa, constituie alături de Moldova de Est a lui Ştefan cel Mare (Basarabia de la Cetatea Albă (Sud) existinsă terminologic până la Hotin (Nord),  – una dintre cele mai dramatice pagini din Istoria Românilor.

Aflaţi, rând pe rând, sub ocupaţia austriacă, ruso-sovietică, ucraineană, fraţii noştri bucovineni au simţit cu vârf şi îndesat ce-nseamnă înstrăinarea de Ţara-mamă, dorul, chinul şi jalea…

Cu atât mai mare miracolul, că românii bucovineni au supravieţuit holocaustului brun şi roşu… şi au supravieţuit nu cu capul plecat în faţa străinilor, dar cu demnitate, îndârjire, ţinându-se uniţi, grămăjoară, păstrând cu sfinţenie Limba Română, Credinţa, Tradiţia, inclusiv sau mai ales, cântecul şi portul popular.

Înzestrată cu har de la Dumnezeu, interpreta de muzică populară, Maria Iliuţ reprezintă cu demnitate şi nobleţe nordul Bucovinei atât prin ţinuta-i dacică, semeaţă, prin costumele ei populare de rarisimă frumuseţe şi eleganţă, cât şi prin repertoriul distinct, care oglindeşte istoria bucovinenilor, zestrea/valorile Naţionale păstrate din neam în neam, bucuria şi drama fraţilor noştri de la poalele Carpaţilor, care-s tot mai uitaţi/abandonaţi, inclusiv prin Tratat politic de bază, de România, aflată în goană zadarnică după himera paradisului european şi american, slabă la memorie privind interesele vitale ale copiilor ei…

În lumina notiţelor de mai sus, unul dintre cântecele emblematice ale artistei Maria Iliuţ, venită la Chişinău de la Crasna bucovineană, a fost şi rămâne a fi Bucovină, şi-ai paţît…? (cunoscut şi cu alte titluri), pe care-l propunem, astăzi, atenţiei dvs la rubrica Muzica Neamului, muzică pe care Maria Iliuţ o valorifică şi o promovează cu talent şi dăruire de sine.

Cântecul Bucovină, şi-ai paţît…? redevine actual şi în contextul în care tot mai mulţi tineri români din nordul Bucovinei, Ţinutul Herţa, Basarabia de Sud sunt mobilizaţi forţat la războiul Rusiei contra Ucrainei purtat în Donbass război care nu este al românilor! – de unde sunt aduşi în sicrie… dacă mai sunt găsiţi (mor fără cruci şi parastas exact ca în acest tulburător cântec)…

 

Şî mai fă ş-un parastas

Pentru aşii care-am ramas

C-am fost mulţ, sîntem puţîni,

Da’sîntem AIŞI STAPÂNI!                          Aşa să fie şi punctum!

 

 

Maria Iliuţ cântă Bucovină, şi-ai paţît…?, 

acompaniată de renumita Orchestră Mugurel din R. Moldova, condusă de maestrul Ion Dascăl, 2004

 

 

Maria Iliuţ: BUCOVINĂ, FLOARE – ALEASĂ!!!, clip în versiunea lui Vasile Rauț de la Cernăuţi

 

 

 

Sursa material: Flacăra TV / Luminiţa Dumbrăveanu

Sursa foto: captură video

Sursa video: YouTube 1 / YouTube 2

Flag Counter

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md

În 2018 marcăm Centenarul Marii Uniri.
Ce credeți că vom obține de-a lungul anului?

Vezi rezultatele

Loading ... Loading ...