Maria Iliuţ cîntă jalea Ţării de Sus: „Bucovină, şi-ai paţît?” (Şini-n două te-o-mparţît…)

Astăzi, 23 februarie, este ziua de naştere a îndrăgitei artiste din nordul Bucovinei Maria Iliuţ, care marchează o nouă aniversare a femeii / artistei împlinite, cu pomul vieţii şi creaţiei doldora de roade bune.
Îi spunem azi cu drag LA MULŢI ANI!, dorindu-i sănătate, ca să ne încînte şi de-acum încolo cu cîntecele, portul popular şi, bineînţeles, pronunţia duioasă, aduse în Basarabia din Dulcea Bucovină!
Sănătate şi succes îi dorim şi fiului ei, Marin Iliuţ, cineast, înzestrat operator de imagine, cu care Studioul Flacăra Film a avut bucuria să colaboreze la videoCLIPul Moş Crăciun al artistei Aurica Basarabeanca! Dumnezeu să vă binecuvînteze întreaga familie de creaţie!
Alături de Sofia Vicoveanca, artista Maria Iliuţ reprezintă plenar românii/moldovenii din Moldova de Nord sau Ţara de Sus a Ţării Moldovei lui Ştefan cel Mare, teritoriu pe care-l cunoaştem mai degrabă cu titulatura nordul Bucovinei, inclusiv prin prisma operei lui Mihai Eminescu şi Ciprian Porumbescu, tineri luptători contra ocupaţiei austriece de la acea vreme.
Împărţită, hăcuită, jefuită, ocupată, deznaţionalizată şi deportată mereu de la 1774 încoace, Bucovina cea de nord cu tot cu Ţinutul Herţa, constituie alături de Moldova de Est a lui Ştefan cel Mare (Basarabia de la Cetatea Albă (Sud) existinsă terminologic pînă la Hotin (Nord), – una dintre cele mai dramatice pagini din Istoria Românilor.
Aflaţi, rînd pe rînd, sub ocupaţia austriacă, sovietică, ucraineană, fraţii noştri bucovineni au simţit cu vîrf şi îndesat ce-nseamnă înstrăinarea de Ţara-mamă, dorul, chinul şi jalea…
Cu atît mai mare miracolul, că românii bucovineni au supravieţuit holocaustului brun şi roşu… şi au supravieţuit nu cu capul plecat în faţa străinilor, dar cu demnitate, îndîrjire, ţinîndu-se uniţi, grămăjoară, păstrînd cu sfinţenie Limba Română, Credinţa, Tradiţia, inclusiv sau mai ales, cîntecul şi portul popular.
Înzestrată cu Har de la Dumnezeu, interpreta de muzică populară Maria Iliuţ reprezintă cu demnitate şi nobleţe nordul Bucovinei atît prin ţinuta-i dacică, semeaţă, prin costumele ei populare de rarisimă frumuseţe şi eleganţă, cît şi prin repertoriul distinct, care oglindeşte istoria bucovinenilor, zestrea/valorile Naţionale păstrate din neam în neam, bucuria şi drama fraţilor noştri de la poalele Carpaţilor, care-s tot mai uitaţi/abandonaţi, inclusiv prin Tratat politic de bază, de România, aflată în goană zadarnică după himera paradisului european şi american, slabă la memorie privind interesele vitale ale copiilor ei…
În lumina notiţelor de mai sus, unul dintre cîntecele emblematice ale artistei Maria Iliuţ, venită la Chişinău din Crasna bucovineană, a fost şi rămîne a fi Bucovină, şi-ai paţît? (cunoscut şi cu alte titluri), pe care-l propunem, astăzi, atenţiei dvs la rubrica Muzica Neamului, muzică pe care Maria Iliuţ o valorifică şi o promovează cu talent şi dăruire de sine.
Şî mai fă ş-un parastas
Pentru aşii care-am ramas
C-am fost mulţ, sîntem puţîni,
Da’sîntem AIŞI STAPÎNI! Aşa să fie şi punctum!
Maria Iliuţ cîntă Bucovină, şi-ai paţît?,
acompaniată de renumita Orchestră Mugurel din R. Moldova, condusă de maestrul Ion Dascăl, 2004
Maria Iliuţ: BUCOVINĂ, FLOARE – ALEASĂ!!!, clip în versiunea lui Vasile Rauț de la Cernăuţi
Flacăra TV& Film recomandă şi:
Dialoguri la „Focul din Vatră”: Luminiţa Dumbrăveanu – Maria Iliuț
Filmul TVR „Masacrul de la Fântâna Albă – 1 aprilie 1941”
Evreul Teșu Solomovici, scriitor: „Niciun tren românesc n-a plecat vreodată la Auschwitz cu evrei!”
Michael Nicholas Blaga: „Cum ne-a luat Molotov Bucovina şi Ţinutul Herţei…”
Sursa material: Flacăra TV / Luminiţa Dumbrăveanu
Sursa foto: captură video
În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md