28 iunie (2013) – dată de trei ori tragică în Istorie: 3. Adio, poet martir Dumitru Matcovschi (VIDEO AŞM)

Dumitru Matcovschi academician la Vadu Rascov-400px
  1. 28 iunie 1883 – crima comisă cu premeditare contra lui Mihai Eminescu şi poporului român: arestarea, internarea cu forţa la casa de nebuni, condamnarea la moarte civilă a Poetului Naţional;
  2. 28 iunie 1940 ocupaţia rusească a teritoriilor româneşti: Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, consecinţă a odiosului Protocol secret al pactului Molotov-Ribbentrop (Stalin-Hitler) din 23 august 1939;
  3. 28 iunie 2013 despărţirea pentru totdeauna de Dumitru Matcovschi, poet martir şi academician:

Deputat al poporului în ultimul parlament al URSS;

cel mai onest, curat, demn, nonconformist, temerar scriitor şi bărbat politic din Basarabia timpurilor noastre;

lider al Mişcării de Eliberare Naţională din Basarabia postbelică (1988-1991), redactor-şef al revistei Nistru / Basarabia (din 1990), care a făcut Istorie;

primul care a publicat la Chişinău, în 1988-1989, cu litere latine:

Sfânta Scriptură;

DOINA lui Mihai Eminescu;

romanul-fluviu În preajma revoluţiei de Constantin Stere;

jurnalul antisovietic Spovedania unui învins de Panait Istrati;

eseul-manifest Veşmântul fiinţei noastre al lingvistului Valentin Mândâcanu (1988), articol care a declanşat flacăra Mişcării de Renaştere Naţională de la Chişinău, lupta basarabenilor pentru Limba Română cu Alfabet Latin, faptă pe puţin spus curajoasă, care putea să-l coste însăşi viaţa, – la 17 mai 1989, fiind grav accidentat de un autocar…;

cel mai cântat poet din Basarabia postbelică – peste 200 cântece;

co-autor al primului cântec antisovietic interpretat pe scena publică de la Chişinău – Basarabia, scris de Mihai Dolgan, interpretat de legendara formaţie NOROC în 1987.

 

Funearlii la ASM-img 8-28 iunie 2013-600pxAstăzi, 28 iunie, la despărţirea pentru totdeauna de Omul Dumitru Matcovschi (şi-a dorit drept epitaf pe mormânt: A fost Om), vă propunem spre vizionare un material video puţin cunoscut, filmat de colaboratorii Academei de Ştiinţe a Moldovei.

Este vorba de înregistrarea VIDEO a Mitingului de Doliu, care a avut loc la Chişinău, în 28 iunie 2013, la Academia de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), al cărui membru titular a fost din 1990.

Să fie petrecut pe ultimul drum anume de la AŞM, în niciun caz de la Uniunea Scriitorilor! – aceasta a fost dorinţa cea de pe urmă a poetului martir şi academicianului Dumitru Matcovschi, lăsată familei sale, considerând că numai Acad. Gheorghe Duca, Preşedintele AŞM, membru al Guvernului, va organiza funeraliile cu toată dăruirea, cu omenie, aşa cum se cuvine creştinilor, dorinţă pe care o lăsase anterior şi deţinutul politic Vasile Vîşcu, prin fiii săi… Anume aşa a fost: sobru, creştineşte şi cu mult, mult suflet din partea organizatorilor!

Sunt filmări cu valoare istorică, vă îndemnăm să fiţi atenţi la nuanţele fiecărui discurs şi să-i priviţi în ochi pe toţi vorbitorii, mai ales pe cei cu demnitate publică, evropeni nevoie mare, care au ignorat cu desăvârşire demersurile insistente ale societăţii civile de a declara 28 iunie 2013 – funeraliile lui Dumitru Matcovschi, care decedase în 26 iunie – drept zi de Doliu Naţional, fiindu-le frică de tov. Putin. În laşitatea lor, aceştia au preferat să prelungească funeraliile cu o zi, anunţând Doliu Naţional de-abia pe 29 iunie, zi în care a fost înmormântat la baştina sa, satul Vadul Raşcu, de la Nistru, la Mărgioară, Basarabia, Dumitru Matcovschi fiind născut în România Mare (1939)…

 

Publicăm această înregistrare video şi cu gândul că Istoria va reţine cu siguranţă aceste momente unice şi va da aprecierea pe care o merită tuturor actorilor implicaţi, inclusiv a unor vorbitori, care au fost turnătorii lui Dumitru Matcovschi pe vremea URSS!

 

 

 

 

Cuvânt de Adio rostit de Acad. Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, la Mitingul de Doliu consacrat poetului martir şi academicianului Dumitru Matcosvchi

(transmis în direct de Radio Moldova şi TV Moldova 1):

 

Îndoliată familie Matcovschi,

fraţi creştini întru Credinţă, Adevăr şi Dreptate!

E 28 iunie…, zi de Doliu dublu pe pământul rănit al ţări noastre, – cântat şi oblojit cu lacrimile versurilor sale de poetul martir Dumitru MATCOVSCHI…, or, anume astfel l-a definit un alt mare poet, Adrian Păunescu.

„Pentru ea la Putna clopot bate,

Pentru ea mi-i teamă de păcate,

Pentru ea e bolta mai albastră –

Pentru limba, pentru limba noastră…

 

Pentru ea noi văruim pereţii,

PENTRU EA MAI SUNT RĂNIŢI POEŢII…

 

Pentru ea mai sunt MURIŢI şi NEMURIŢI poeţii… ar corecta astăzi versul Grigore Vieru, care, la 24 august 1989, a dedicat poezia sa Pentru ea ANUME scriitorului Dumitru MATCOVSCHI, după tragicul accident DELOC ÎNTÂMPLĂTOR…

Grigore Vieru a fost astfel primul frate de condei, care l-a recunoscut şi prezentat Lumii pe Dumitru MATCOVSCHI ca SIMBOL al Limbii Române şi al Basarabiei multpătimite, unde se mai moare şi astăzi pentru Sfânta Limbă, ca nucleu al Fiinţei noastre Naţionale…

Ne-am adunat astăzi cu inimile zdrobite de durere… pentru a petrece din această Lume NU DOAR un mare şi dăruit poet, prozator, dramaturg, academician…, care are deja un loc de cinste, bine meritat în marea Literatură şi Ştiinţă, tutelată de Mihai Eminescu…

Spunem astăzi ADIO unui Mare Om al Cetăţii, unui curajos şi înţelept luptător pentru Libertatea Neamului dintre Nistru – Mărgioara sa şi Prut – lacrima destinului său, care a început în anul 1939…

Dumitru MATCOVSCHI este un SIMBOL al sufletului nostru zbuciumat, chinuit şi, deseori, rătăcit între roţile zimţate ale istoriei, aşa cum Poetul însuşi a fost ZDROBIT între roţile ucigaşe ale unui regim inuman şi criminal… Dar am supravieţuit ca Neam, la fel cum a reînviat Poetul Dumitru MATCOVSCHI după 1989.

Dumitru MATCOVSCHI este CU ADEVĂRAT figura emblematică, eroul Mişcării de Eliberare Naţională a anilor ’80. El şi-a câştigat acest drept între DREPŢII Neamului nostru nu doar cu cuvântul său şlefuit cu talent, dar şi prin exemplul faptelor sale pline de sacrificiu în timpuri grele de tot.

În timp ce alţii scriau poezii despre „gaura covrigului” sau făceau curte Kurţii… Scriitorul, publicistul Dumitru MATCOVSCHI arăta prin faptele sale curajoase şi măreţe că pentru Limba Română, Istorie şi Libertate POŢI ŞI SĂ MORI, numai să fii alături de poporul tău necăjit şi să-l ajuţi să se ridice din genunchi, să-şi facă dreptate în faţa călăilor Lumii, croitorilor de hărţi şi „Note ultimative”…

Iată doar câteva exemple de fapte istorice ale scriitorului şi academicianului Dumitru MATCOVSCHI, pe care le voi puncta în special pentru elevii şi studenţii care ne ascultă acum, îndemnându-i să ia drept MODEL acest mare Erou al Neamului nostru:

În anul 1969, cartea de versuri a lui Dumitru MATCOVSCHI Descântece de alb şi negru este interzi, iar tirajul retras şii ars. Aşadar, înainte de a fi poet-martir, Dumitru MATCOVSCHI a fost un poet disident, prigonit pentru puterea lirico-civică a poeziei sale, etichetată ca fiind o poezie „naţionalistă” şi „antisovietică”;

În noiembrie 1970, este pedepsit pentru ideile sale anticomuniste şi aruncat în stradă, fiind concediat din funcţia de redactor-şef al săptămânalului „Cultura”;

La 19 noiembrie 1986, scrie poemul său de un curaj cutremurător la acea vreme, dar şi acum: BASARABIA, cunoscut dvs graţie muzicii cu care au fost îmbrăcate aceste versuri de un alt mare bărbat al neamului, compozitorul Mihai Dolgan. Or, anume Dolgan a lansat public acest cântec în 1987, de Ziua Tineretului, pe Stadionul Republican din Chişinău. Cine mai scria aşa la acea vreme în afară de MATCOVSCHI?!:

„Trecută prin foc şi prin sabie,

Furată, trădată mereu,

Eşti floare de dor, Basarabie,

Eşti lacrima neamului meu…”

Încă în ianuarie 1988 Dumitru MATCOVSCHI, redactor-şef al revistei „Nistru”, pe care a redenumit-o apoi „Basarabia”, publică eseul-program de Renaştere a Limbii Române Veşmântul fiinţei noastre, scris de marele cărturar Valentin Mândâcanu, document devenit deja istoric, care a aprins flacăra Mişcării de Eliberare Naţională.

Tot în 1988, vrednicul şi înţeleptul fecior al Neamului, Dumitru MATCOVSCHI, ni-l readuce acasă pe HRISTOS cel răstignit în „Siberii de gheaţă”… Publică pentru PRIMA DATĂ în Basarabia, în revista „Nistru”, Biblia sau Sfânta Scriptură cu alfabet latin… Dumitru MATCOVSCHI a ştiut că Renaşterea Naţională trebuie începută de la izvoarele sufletului, de la esenţa fiinţei umane, pentru a putea deschide ochii minţii omului.

… (discurs scurtat)

După toate aceste fapte măreţe, de interes general Naţional, la 15 mai 1989, Dumitru MATCOVSCHI este ales Deputat al Poporului în ultimul Parlament al Uniunii Sovietice. La numai două zile – 17 mai 1989 – Dumitru MATCOVSCHI este strivit aproape de casa sa de un autobuz, probabil, „cu misiuni speciale”… Întreaga suflare a românilor din Basarabia a înălţat Rugăciuni către Hristos să nu ni-l ia la Ceruri în vremuri de răscruce pentru Neamul nostru… Şi Rugăciunea noastră fierbinte a fost auzită…, bravii noştri medici, membri ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei, i-au salvat viaţa… Dar iată că zilele acestea… medicii au fost neputincioşi în faţa DECIZIEI Lui Dumnezeu…

…S-a supărat şi Dumnezeu pe noi – rătăciţii, întrebându-ne ca la Judecata de Apoi: „Dar ce-aţi făcut voi, domnilor, pentru poetul martir Dumitru MATCOVSCHI după ce  l-am reînviat în ’89?!”. Iată care-i întrebarea ce trebuie să ne MUSTRE pe TOŢI!

Însuşi maestrul Dumitru MATCOVSCHI a luat şi a murit în SEMN DE PROTEST la 26 iunie, zi în care a venit peste Basarabia „Nota ultimativă” a Uniunii Sovietice, ca să-l petrecem azi, 28 iunie, pe ultimul drum… în neagra zi a ţării noastre…

OARE CINE TREBUIE SĂ MAI MOARĂ azi în Republica Moldova?! ca să înţelegem odată şi pentru totdeauna că: Viaţa merită trăită doar cu Demnitate, inclusiv Naţională; că datoria lor de creştini şi oameni politici este să spună Adevărul, care ne va face liberi, că pentru Dreptatea Poporului tău poţi şi să mori, dar nu în genunchi… Că oamenii de valoare ai Neamului nostru trebuie susţinuţi, promovaţi, preţuiţi în timpul vieţii!

Să nu uităm NICIODATĂ că pe toţi ne-aşteaptă Judecata cea Dreaptă!

„Va fi cândva, va fi o dată,

Neapărat va fi, ca mâine:

Vom apărea la judecata

Multpătimitelor ţărâne…”

Aşa VA FI!, cum scria în 1989 Dumitru MATCOVSCHI în piesa sa de teatru „Sperietoarea”, precum cântă Anastasia Lazariuc… Toţi vom apărea la această Judecată, iar Dumitru MATCOVSCHI ne spune şi la ce întrebare avem datoria morală să răspundem:     

„Va fi cândva, va fi oriunde,

Neapărat va fi, de aceea,

Hai să vedem: ce vom răspunde,

Noi am trădat sau nu ideea?”

          

Dumitru MATCOVSCHI, Artistul care „a ştiut zborul înalt, dorul şi plânsul…”, pleacă la Ceruri curat ca lacrima, cu sentimentul de scriitor împlinit, cu misiunea îndeplinită ca Om al Cetăţii şi ca Fiu al Neamului nostru.

Te rugăm să ne ierţi, dragă colega, şi să ne luminezi de-acolo de Sus, ca să ne îndreptăm greşelile şi să devenim mai înţelepţi…

Hristos s-a Înălţat şi a luat cu El, sufletul fratelui nostru Dumitru.

Dumnezeu să te ia în Dreapta Sa!

Drumul acasă la Vadul Raşcu, dar şi în Grădina veşnică a Domnului să-ţi fie cu Lumină Lină!

 

Adio Omului de omenie Dumitru MATCOVSCHI!

NICIODATĂ adio,

Artistule, Creatorule, Poetule, Savantule, Dumitru MATCOVSCHI!

 

 

Sursa material: Flacăra TV / Luminiţa Dumbrăveanu

Sursa foto: AŞM

Sursa video: YouTube / Flacăra TV & Film

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md