Luminiţa Dumbrăveanu – Dumitru Matcovschi, ULTIMUL dialog de proporţie al poetului (111 min.)

Dragi prieteni, iubitori de poezie şi valori Naţionale autentice, de oameni curaţi, cinstiţi, talentaţi, cu Credinţă şi Demnitate neclintite,

cine vrea să-l cunoască pe Omul si poetul martir Dumtru Matcovschi (20 octombrie 1939 – 26 iunie 2013), aşa cum a fost – blând şi iute la vorbă, duios şi aspru, poet liric şi tribun înflăcărat, dur şi iertător, însingurat şi iubitor de lume, sincer şi secretos, sfios şi temerar, naiv şi vizionar – să găsească timp să asculte acest ULTIM dialog al poetului, cu foarte multe dezvăluiri în premieră.

E un dialog realizat pe muchie de cuţit, sub toate aspectele, la un post privat de Radio, în 22 octombrie 2011, imediat după ziua sa de naştere – 20 octombrie. Era foarte obosit şi chinuit după manifestările ce avuseseră loc la baştina sa, Vadul Raşcu, şi nu voia să vină la emisiune, spunându-mi alehamite că totul este în zadar, totul e pierdut…

Am realizat sute de dialoguri în cariera mea de radiojurnalist, multe dintre care ultimele din viaţa unor mari personalităţi ale Neamului, dar nu-mi amintesc să fi insistat asupra vreunei convorbiri atât de mult… Mai rămâneau 30 de minute până la emisiunea în direct, îi comandasem şi un taxi… iar noi tot discutam la telefon despre rostul unui dialog pe teme serioase într-o ţară de nebuni, unde toţi vorbesc şi nimeni n-ascultă…

Acum, peste ani, înţeleg… Dumnezeu m-a luminat şi mi-a dat tăria să insist atât de mult în faţa unui om puternic, principial, căruia era practic cu neputinţă să-i schimbi părerea… Trebuia să rămână VIE vocea lui pentru urmaşi, cu tot cu mărturisirile, dezvăluirile sale sincere şi extrem de preţioase pentru cercetarea istoriei noastre recente, despre lucruri şi întâmplări pe care numai el, bietul poet mereu neînţeles, le-a trăit, suferit, cunoscut… Numai confesiunile sale despre epopeea publicării articolului-manifest Veşmântul fiinţei noastre, scris de marele lingvist Valentin Mândâcanu, şi modul în care s-a pregătit şi produs atentatul la viaţa sa, din 17 mai 1989, cât fac!

26-06-2015-Omagiu Dumitru Matcovschi si sotia Alexandrina-la aniversarea poetului

Dumitru Matcovschi cu sotia Alexandrina, ingerul pazitor al poetului, la aniversarea a 70 de ani…

Acest dialog cu scârţ chiar de la bun început (veţi râde, cred, cu poftă…) a împlinit, totodată, o dorinţă a mea mai veche, cea de a-i mulţumi public, în timpul vieţii, pentru tot binele pe care mi l-a făcut:

alături de scriitorii Gheorghe Vodă şi Victor Dumbrăveanu, poetul Dumitru Matcovschi m-a susţinut mereu la Uniunea Scriitorilor, a scris cu drag şi suflet despre emisiunile Focul din Vatră, a fost printre puţinii oameni de cultură de la noi care a publicat un articol anticomunist, luând atitudine faţă de cenzura roşie şi suprimarea definitivă a emisiunii Focul din Vatră în noaptea spre alegerile catastrofale din 25 februarie 2001.

Dar cea mai mare recunoştinţă, pe care am exprimat-o în înregistrare, a fost pentru titulatura emisiunii împrumutată de la Dumitru Matcovschi, care are nu numai un cunoscut cântec, dar şi un roman cu denumirea Focul din Vatră, un titlu de suflet, de-al nostru, care mi-a adus un succes cu totul neaşteptat…

 

Vă mulţumesc, Dumitru Matrovschi şi astăzi pentru binele făcut şi Vă promit că, până ne vom revedea Acolo, voi face tot ce-mi stă în putere să vă dedic un film documentar, pe care-l meritaţi cu adevărat şi care mă chinuie de anul trecut, nu-mi dă pace… Ajutaţi-mă!

Lumină Lină, mare, cinstit, demn şi cu Dreptate poet.

 

Luminiţa Dumbrăveanu

 

 

Flacăra TV & Film recomandă şi:

NOROC-ul lui Mihai Dolgan şi Dumitru Matcovschi: Basarabia, primul cântec antisovietic pe scena din Chişinău – 1987

Ion Aldea Teodorovici: „Pentru ea”, cântec pe versurile lui Grigore Vieru, dedicate confratelui Dumitru Matcovschi