APEL. Ridicarea troiţelor în fiece localitate în memoria victimelor foametei organizate de sovietici (1946-1947)

Basarabia-foamete deportari-captura film Golgota Basarabiei-tvr-ro-500px

APEL către toți oamenii de bună credință:

președinți ai Consiliilor  raionale, primari, consilieri,  profesori de istorie, intelectualitatea din întreaga republică, agricultori, studenți

Este cunoscut faptul că după 1944, basarabenii au fost ostatici ai statului sovietic, destinul lor a fost decis în laboratoarele Kremlinului, adevărați stăpâni în spaţiul basarabean au devenit străinii. Regimul totalitar comunist a transformat RSSM într-un laborator de experimentare naţională şi socială de pe urma cărora au avut de suferit cetățenii acestei palme de pământ, iar numărul victimelor directe şi indirecte se ridică la ordinul sutelor de mii de persoane. Cele săvârşite de autorităţile sovietice, care au pus stăpânire pe acest teritoriu, pot fi calificate, în termeni juridici, drept crime împotriva umanităţii: genocid etno-cultural de dezbinare etnică, modelarea unei identități false, foametea organizată, represiuni și deportările în masă și colectivizarea forțată.

Începând cu anul 1946, pe fondul unei secete care a lovit nu doar spaţiul dintre Prut şi Nistru, ci şi Moldova istorică, sovieticii au conceput un diabolic plan de înfometare a populaţiei basarabene prin confiscarea forțată a produselor alimentare de la țărani. Scopul final: distrugerea conştiinţei naţionale, instaurarea fricii şi netezirea drumului către colectivizare.

Statisticile oficiale arată că peste 300.000 de oameni şi-au pierdut viaţa din cauza foametei în Basarabia, într-un singur an. În cimitire nu mai exista loc pentru morminte.
Din cauza lipsei hranei sau a alimentaţiei necorespunzătoare (consumul de frunze, troscot, ştir etc.) numărul cazurilor de distrofie a explodat. În decembrie 1947, în multe raioane basarabene, distroficii alcătuiau de la un sfert până la 30% din populaţie.

Pactul Ribbentrop-Molotov a dat undă verde URSS de ocupare a Basarabiei, fapt înfăptuit la 28 iunie 1940. În același an regimul totalitar a început  teroarea prin condamnarea și deportarea în Siberia și Kazahstan a intelectualilor basarabeni incomozi sistemului. După care au urmat  alte două valuri de deportări. La 06 iulie 1949 a început al doilea val de deportări masive a zeci de mii de familii, inclusiv cu copii mici și bătrâni. Mulți dintre ei nu s-au întors din Siberiile de gheață. În 2017 se împlinesc 70 ani de la foametea organizată, iar în 2019 vor fi 70 ani de deportările din 1949. Din an în an numărul conaționalilor noștri supuși teroarei prin înfometare,  deportări  de către  regimul  de ocupație  este tot mai mic .Regimul sovietic de ocupație a depus eforturi pentru a anihila memoria colectivă. Un popor fără memorie poate fi ușor manipulat. Dna Elena Postica, doctor în istorie, împreună cu un grup de colaboratori au depus o muncă colosală în arhive pentru a edita în cadrul Muzeului Național de Istorie a R. Moldova IV volume în care sunt înscrise numele cetățenilor supuși deportărilor.

Pentru a aduce un omagiu concetățenilor nostrii trecuți  prin calvarul  teroarei  promovate de regimul totalitar comunist facem APEL către toți oamenii de bună credință, către cei ce locuiesc în localitățile de baștină și cei ce locuim în alte orașe și sate din R. Moldova, cât și alte state ale lumii, să ne mobilizăm pentru instalarea în fiecare localitate:   

  • O troiță cu inscripția: În memoria consătenilor decedați în timpul foametei organizate de către regimul totalitar comunist de ocupație în anii 1946-1947”. Ar fi bine ca inscripția să fie pe o placă de granit negru fixată pe Troiță; 
  • Să ridicăm un monument în memoria basarabenilior supuși deportărilor cu următorul conținut scris pe o placă de granit negru fixată de monument:

În memoria consătenilor supusi represiunilor și deportărilor de către regimul totalitar de ocupație sovietică”

Înscrierea numelui celor deportați

 

Prin acest act creștinesc, de demnitate și iubire de Neam, vom aduce un omagiu înaintaşilor noştri și vom păstra veșnic vie memoria colectivă.

Un popor cu memoria colectivă atrofiată nu poate să-și făurească un viitor demn și o viață fericită.

Adevărul ne va face liberi, doar liberi ne vom putea recupera identitatea și vocația europeană.

Să fie într-un ceas bun!

 

Cartea Memoriei-catalogul victimelor regim comunist--Volumul 1

Cartea Memoriei-catalogul victimelor regim comunist--Volumul 2

Cartea Memoriei-catalogul victimelor regim comunist--Volumul 3

Cartea Memoriei-catalogul victimelor regim comunist--Volumul 4

 

 

 

 

 

 

 

 

 

P.S. Listele cu numele conaţionalilor deportați le putem găsi în cele IV volume „Cartea Memoriei”, în care, în ordine alfabetică, sunt toate raioanele și localitățile R. Moldova. Cartea Memoriei o putem descărca de pe www.Deportari.md

Volumul 1: raioanele – Anenii Noi, Basarabeasca, Briceni, Cahul, Camenca, Cantemir, Căinari, Căușeni, Călărași, Cimișlia;

Volumul 2: Criuleni, Donduseni, Drochia, Dubasari, Edineț, Falești, Florești, Glodeni, Hâncești, Ialoveni;

Volumul 3: Leova, Nisporeni, Ocnița, Orhei, Râșcani, Rezina, Sângerei, Soroca;

Volumul 4: Strășeni, Șoldanești, Ștefan Vodă, Taraclia, Telenești, Ungheni, Vulcanești,  UTA Gagauzia.

În Volumul 4, la capitolul Anexe (pag.360) sunt completări la listele din Volumele 1-3. La pag. 407 este lista slujitorilor bisericii (preoți, mitropoliti s.a. supuși represiunilor).

 

Semnatarii Apelului:

  1. Postica Elena, doctor în științe istorice, director-adjunct al Muzeului Național de Istorie
  2. Moșanu Alexandru, doctor habilitat în istorie, Președinte al Parlamentului Independenței (1990-1993), Membru de onoare al Academiei Române
  3. Tighineanu Ion, academician, prim- vicepreședinte al AŞM, doctor habilitat în fizică
  4. Cojocaru Gheorghe, doctor habilitat în istorie, director al Institului de Istorie al AŞM
  5. Enciu Nicolae, doctor habilitat în istorie , vicedirector al institutului de istorie al ASM
  6. Nadejda Brînzan, medic, deputat în Parlamentul Independenţei RM (1990-1994)
  7. Iulian Filip, scriitor, folclorist, colaborator al AŞM
  8. Dabija Nicolae, scriitor, membru corespondent al AŞM, deputat în Parlamentul Independenţei RM (1990-1994)
  9. Cimpoi Mihai, scriitor, academician al AŞM, Membru de onoare al Academiei Române
  10. Ghilaș Victor, director al Institutului Patrimoniu Cultural al AŞM, doctor habilitat în istorie
  11. Țaranu Mariana, conferențiar universitar, doctor în istorie
  12. Bahnaru Vasile, doctor habilitat, directorul Instittului de Filologie al AŞM
  13. Ciocanu Ion, scriitor, colaborator al AŞM
  14. Cozonac Cornelia, jurnalistă, Director al Centrului de Investigații Jurnalistice
  15. Reniță Alecu, publicist, deputat în Parlamentul Indepindenței al RM (1990-1994)
  16. Bantoș Ana, doctor habilitat, conferențiar universitar
  17. Arseni Alexandru, doctor habilitat în drept, deputat în Prlamentul Independenţei RM(1990-1994)
  18. Mardarovici Ecaterina, deputat în Parlamentul RM (1998-2001), fondatoare a Asociaţiei „Clubul Femeilor 50/50”
  19. Beșleaga Vladimir, scriitor, deputat în Parlamentul Independenței RM (1990-1994)
  20. Palihovici Liliana, vicepreședinte al Parlamentului RM (2010-2017), profesor de istorie
  21. Silvestru Aurelian, scriitor, doctor în psihologie, director al Liceului „Prometeu-Prim”
  22. Gaina Boris, academician al AŞM, doctor habilitat în științe agricole
  23. Dediu Ion, academician al AȘM
  24. Petrenco Anatol, doctor habilitat în istorie, conferențiar universitar, AŞM
  25. Țâcu Octavian, doctor în istorie, conferențiar universitat, AŞM
  26. Țaranu Anatol, doctor în istorie , deputat în Parlamentul Independenței RM (1990-1994)
  27. Chircă Sergiu, doctor habilitat în economie, deputat în Parlamentul Independenței RM (1990-1994). Membru de onoare al Academiei Române
  28. Ghidirim Gheorghe, doctor habilitat în medicină, academician al AŞM
  29. Ciutac Ion, doctor habilitat în medicină, conferențiar universitar
  30. Saharneanu Valeriu, ziarist, deputat în Parlamentul RM (2010-2014)
  31. Iașcenco Tudor, jurnalist, Președinte al Asociației Presei independente
  32. Hadârcă Ion, scriitor,deputat în Parlamentul Independenței RM (1990-1994)
  33. Aurica Basarabeanca, cantautoare, Artistă Emerită
  34. Luminiţa Dumbrăveanu, scriitoare, scenaristă de film

Filmul documentar „Golgota Basarabiei”

 

 

 

Sursa material: Nadejda Brînzan, deputat în Parlamentul Independenţei RM (1990-1994)

Sursa foto: captură TVR / blog Muzeul Victimelor Deportărilor şi Represiunilor Politice

Sursa video: Documentare Online

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md