Grigore Vieru: „Mi-e dor de voi şi vă sărut!”. L. Dumbrăveanu în dialog cu Raisa Vieru, soţia poetului

E ziua în care am rămas orfani de Grigore Vieru, Poetul Duminicii, plecat în lumea îngerilor pe 18 ianuarie, în anul revoltei anticomuniste a tinerilor, 2009.

Ce mult ne lipseşte poetul Grigore Vieru, o autoritate morala panNaţională, care, astăzi, ar fi urecheat rău de tot unii parveniţi şi găinari de la guvernare (profitori inclusiv de numele poetului Grigore Vieru), pentru c-au scos Moldova la mezat, uneltind cu comuniştii contra adevăratelor interese Naţionale.

Mi-am amintit astăzi de acest dialog, realizat în 4 februarie 2012, cu dna Raisa Vieru, la un post privat de radio, l-am reascultat ca pe-o emisiune nouă şi m-am gândit să-l împart cu dvs…

Poetul Grigore Vieru alaturi de sotia RaisaVă îndemn să urmăriţi confesiunile soţiei poetului, care-l cunoaşte cel mai bine, veţi afla multe, multe amănunte noi despre omul şi poetul Grigore Vieru, trăirile, bucuriile şi suferinţele lui:

cum s-au cunoscut, cum s-au căsătorit, cum scria versuri şi muzică, cine sunt cei care l-au terorizat şi i-au grabit moartea, cum s-a împlicat în Mişcarea de Renaştere Naţională, cum a mers cu fratele său, Adrian Păunescu în tranşeele războiului de pe Nistru (1992);

amănunte despre cărţile-poemele interzise de regimul sovietic, despre accidentul tragic, zbaterea între viaţă şi moarte pe patul de spital, procesul de judecată, iertarea şoferului care a comis accidentul; veţi afla şi despre premoniţiile poetului de-a lungul vieţii, care s-au întâmplat aievea, inclusiv despre poemul-testament – Legământ, prin care-şi intuise, încă în 1964, felul în care va muri: la miez de noapte, tot cu ochii deasupra cărţii lui Eminescu, pe care îl ţinea în braţe…

 

Luminoasă să-i fie mereu amintirea şi de învăţătură exemplul vieţii şi faptelor sale

 

Audiţie cu folos!

 

Luminiţa Dumbrăveanu,

Studioul Flacăra Chişinău