Fostul şef al SRI, George Maior, trage clopotele privind spionajul rusesc şi presiunile Rusiei asupra R. Moldova


Invitatul lui Cristian Leonte la emisiunea „Dupa 20 de ani” a fost astăzi, din 10 mai 2015, ex-Directorul SRI, George Maior, propus acum Ambasador al României în Statele Unite ale Americii.

Fostul sef al serviilor speciale româneşti, George Maior, face declaraţii extrem de importante privind:

– pericolul ce planează asupra R. Moldova şi României dinspre Rusia “expansionistă şi neo-imperialistă”;

– “omuleţii verzi” ai serviciilor speciale ruse;

– spionii ruşi, care şi-au activizat “crcetările” în România;

– “presiunea Rusiei asupra Moldovei, care va creste”.

FlcăraTV a selectat aceste declaraţii relevante ale dl George Maior, unul dintre cei mai bine informaţi oameni din Europa, şi vă propune să le urmăriţi şi dvs – atât în format TEXT, cât şi VIDEO:

 

Care e cel mai mare pericol ce vine dinspre Rusia in viitorul apropiat?

Situatia e complexa, Rusia a generat o stare de instabilitate in zona prin ceea ce se intampla in Ucraina, un vecin foarte important al nostru, de la consecinte geopolitice la consecinte economice. Poate avea efecte semnificative in ceea ce priveste securitatea nationala a Romaniei. O amenintare clasica de tip geopolitic nemaintalnita de la sfarsitul Razboiului Rece si care trebuie tratata foarte serios.

Care e amenintarea clasica de care vorbiti?

Tendintele expansioniste si neo-imperialiste ale Rusiei. Vedeti foarte bine, au anexat Crimeea, contrar dreptului international, ceea ce creeaza un precedent foarte grav, si acest lucru trebuie sa dea serios de gandit Occidentului si sa genereze raspunsuri semnificative ale NATO, o reorganizare militara ca element de descurajare fata de aceste evolutii. Centrul de greutate strategica se muta in mod serios – si noi am spus acest lucru de foarte multa vreme – spre estul si sudul Aliantei. Asta presupune si din partea Romaniei o contributie mai sporita la fortele de aparare colectiva NATO, dar si din partea Aliantei, niste mutatii militare si strategice care au legatura cu teritoriul romanesc.

Ce ar insemna pentru Romania in NATO ca separatistii rusi sa ajunga la gurile Dunarii?

Aici e un fir rosu al politicii de securitate a Rusiei, apropierea de gurile Dunarii. Va dati seama ca ar fi o situatie critica din punct de vedere al securitatii nationale si sper ca nu se va petrece. Exista elemente de raspuns ale NATO si UE la aceste evolutii strategice. De aceea pentru noi, parteneriatul strategic cu SUA este o prioritate, pastrarea acestui ritm bun de cooperare si chiar aprofundarea lui in anumite domenii.

In situatia in care „omuleti verzi” ar intra intr-una din raspunsurile baltice, care ar putea fi raspunsul NATO?

Exclud personal o asemenea posibilitate, nu cred ca Rusia va trece linia rosie care desparte teritoriul sau de cel al Aliantei. Pentru ca, in acest caz, am avea de-a face cu o agresiune de tip militar, care se incadreaza in prevederile articolului 5 din Tratatul NATO – apararea colectiva, care s-ar declansa pentru o incalcare a teritoriului si suveranitatii unui stat membru NATO.

Dar va fi o problema pentru NATO sa identifice agresorul. Intotdeauna se poate identifica agresorul la nivelul sistemelor de informatii foarte bune care exista in statele NATO si in cadrul NATO. E o iluzie sa credem ca nu se stie cine actioneaza, chiar daca acest razboi-hibrid a nascut anumite intrebari pe folosirea unor acoperiri dubioase in legatura cu militarii respectivi.

Cine sunt „omuletii verzi”?

Se stie ca sunt si au fost membri ai fortelor speciale rusesti.

 

Vedeti Rusia avansand catre Moldova?

In orice caz, cred ca presiunea asupra Moldovei in sens politic va creste. Interesele Rusiei sunt mari in ceea ce priveste mentinerea Moldovei in orbita sa de influenta. Deschiderile recente bune ale Moldovei catre UE si apropierea de Uniunea Europeana au fost vazute in sens profund negativ de catre Rusia si eu cred ca si la nivel politic incercarea Rusiei de a se impune in politica interna a Moldovei va creste. Si acesta este un lucru rau. Romania, alaturi de UE, trebuie in continuare sa sprijine Moldova masiv pentru a-si pune in practica orientarea pro-europeana, pentru a se apropia economic, politic de UE si cred ca avem un rol determinant aici.

 

S-au intensificat actiunile spionilor rusi in Romania?

Nu numai in Romania. Daca observati recente rapoarte venind din Polonia, de exemplu, ale Serviciului Intern polonez, privind activitatile de informatii ale Rusiei pe teritoriul lor, s-a precizat clar ca aceste activitati s-au intensificat cantitativ si calitativ. Ceea ce s-a intamplat si in Romania, si in alte state. Cu intentia de a culege informatii privind orientarea politica si strategica a tarii, sa nu uitam si scutul anti-racheta – e o foarte mare preocupare a Rusiei fata de aceasta dezvoltare – cu intentia chiar de a genera anumite influente privind politica Rusiei in aceste state.

De unde isi obtin spionii rusi informatiile?

Le pot obtine de la diversi oameni, asta e activitatea clasica. Oameni din politica, din institutii etc. Sarcina unui serviciu de contraspionaj e sa avertizeze, sa preintampine asemenea actiuni si SRI face o treaba buna din punct de vedere al controlului informational al acestor situatii.

Asadar, spionii rusi incearca sa intre in institutii, iar SRI avertizeaza.

A fost si un caz acum cativa ani, cand serviciile rusesti, in colaborare, culmea, cu cele ucrainene de atunci, au reusit sa penetreze elemente din cadrul Ministerului Apararii. S-a lasat si cu condamnari atunci, si cu expulzari de diplomati rusi si ucraineni. A fost o situatie extrem de complicata si sensibila.

Cate astfel de cazuri s-au depistat in Romania?

Aici discutam de un domeniu foarte sensibil si secret si nu putem publicam sa mentionam decat faptul ca, intr-adevar, e o lupta in adancime care se da intre diversele servicii si ca standardul profesional este extrem de ridicat la nivelul SRI in acest domeniu in special. SRI reuseste sa aiba si o cunoastere buna a ceea ce se petrece si o capacitate de contra-ofensiva.

Se sprijina SRI si pe know-how-ul american?

Exista o colaborare foarte buna si cu SUA, si cu alte servicii din Europa, in special cu Marea Britanie.

 

Ce incearca spionii rusi sa influenteze?

Am spus si in Financial Times, in primul rand pozitionari ale diverselor state UE, nu doar Romania. Decizii cat mai favorabile Rusiei, inclusiv la nivelul Uniunii Europene. Influentand pe interese, de exemplu economice sau strategice rusesti, incearca sa influenteze aceste decizii ale UE.

Ati vazut ce se intampla pe problema energiei – si dupa pararea mea lucrurile au fost tratate mai putin riguros de catre UE. Faptul ca Rusia a reusit sa isi impuna proiectul care o favoriza, South Stream, in dauna Nabucco, si aici cred ca s-a gresit din partea UE, pentru ca ar fi demonopolizat un pic Rusia si capacitatea ei economica de a avea controlul asupra rutelor de transport pentru hidrocarburi.

 

Spuneati in articolul din Financial Times ca rezolvarea acestei situatii ar necesita mai multa vointa politica. Vointa politica e influentata de Rusia, in Romania?

N-as spune. Romania a avut o pozitie, mai ales in ultimii 10-12 ani, foarte clara in privinta Rusiei. Chiar a atras atentia printre primele, inclusiv prin vocea fostului presedinte, asupra amenintarii rusesti in ceea ce priveste securitatea economica a statelor membre UE. Prin 2005-2006 s-a pus prima data aceasta problema, atunci a fost vazuta ca o problema politica de anumite state UE si nu s-a acordat o mare atentie, din diverse cauza – inclusiv interese economice importante ale acestor state. Apoi s-a vazut, in cazul crizelor succesive, ca aceasta arma energetica poate fi folosita de Rusia ca o arma politica, chiar de santaj la adresa unor state, lucru foarte periculos.

Eu cred ca Romania procedeaza bine la nivel politic si strategic in abordarea fenomenului rusesc in sensul cel mai larg. Nu trebuie sa cadem in extreme si sa supralicitam aceasta amenintare. Este semnificativa, dar o putem gestiona. Pe de alta parte, e in interesul Romaniei si al statelor UE, NATO etc. sa se normalizeze raporturile cu Rusia, pentru ca traim intr-o lume a interdependentelor si nu mi se pare firesc sa ne comportam in stilul unui nou Razboi Rece.

Presiunea asupra Rusiei pentru a intra in cadrele legitimitatii create de dreptul international contemporan si in cadrele geopolitice normale trebuie sa continue si apoi sa se incerce si o discutie serioasa, in mod rational, pentru a depasi aceasta faza.

 

 

ProTV România, emisiunea „Dupa 20 de ani” din 10 mai 2015, cu Cristian Leonte


 

 

 

Sursa material: ProTV România / Cristian Leonte

Sursa foto: www.protv.ro

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md

Recomandă prietenilor

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Flag Counter