08.01.2016, 14:08

6517

0

Credinţă şi religie

Ani la rând au sărbătorit bucuria Naşterii Domnului Iisus Hristos în Siberii de gheaţă. Au fost, de fapt, cele mai triste sărbători de Crăciun pentru zecile de mii de familii deportate în Gulag. La mii de kilometri de casa părintească şi de cei dragi, ei nu şi-au uitat credinţa şi datinile străbune.

Teodosia Cosmin avea 10 ani când a fost deportată împreună cu familia. I-au înghesuit la Gara din Floreşti într-un vagon de vite. „Am mers o lună şi am ajuns la capătul pământului, la hotar cu China şi Japonia. Am fost 8 ani în robie”, spune fosta deportată.

Primul Crăciun în Gulag a fost cel mai greu, spune ea. „Era foarte dureros, ne aminteam de acasă, ne imaginam cum merg copii cu Steaua şi colindul. Au fost triste Crăciunuri, te durea inima că nu eşti acasă, printre rude, cu tot neamul. Desigur că au rămas cele mai triste”, spune protagonista.

Zeci de interviuri cu supravieţuitorii deportărilor au fost realizate de  un grup de istorici, antrenaţi din mai 2015 în Programul de Stat de colectare şi valorificare a memoriei istorice a victimelor represiunilor staliniste. O bună parte din aceste amintiri ţin şi de sărbători.

Toate amintirile oamenilor trecuţi prin calvarul deportărilor merită a fi documentate, afirmă istoricii.

„Aşa cum ne mărturisesc marea majoritate dintre ei, rugăciunile şi credinţa în Dumnezeu au fost condiţiile cheie ce i-au ajutat şi le-au dat puteri să supravieţuiască în acele condiţii. Sărbătoarea Crăciunului a continuat să fie parte din viaţa spirituală a românilor moldoveni chiar şi în condiţiile represiunilor staliniste, deşi majoritatea dintre ei ne spun că mai triste sărbători decât cele petrecute în deportări nu au avut în viaţa lor. Cel mai important pe parcursul colectării acestor mărturii a fost credinţa în Dumnezeu pe care o împărtăşesc aceşti oameni, în pofida tuturor greutăţilor şi suferinţelor. Această experienţă trebuie readusă în spaţiul public pentru a fi cunoscută”, a declarat Ludmila Cojocaru, doctor în istorie.

În ciuda chinurilor şi interdicţiilor, de Crăciun, deportaţii se adunau în jurul meselor modeste. Adevărata atmosferă de sărbătoare, spiritul Crăciunului îl creau colindele de acasă. „Colindul era foarte frumos, mama şi tata îl cântau. Era din cuibul casei părinteşti, era ca şi cum propriu, al nostru”, mărturiseşte Teodosia Cosmin.

Volumul „Arhivele memoriei”, în care victimele represiunilor staliniste evocă dramele pe care le-au trăit în deportări şi ce i-a ajutat să supravieţuiască în infernul siberian va apărea în luna februarie 2016. 

Moldova 1 TV, Silvia Hodorogea: Cele mai triste sărbători de Crăciun au rămas în amintirea familiilor deportate

Sursa material: Moldova 1 TV / Silvia Hodorogea

Sursa foto: Noi NU!

Sursa video: Moldova 1 TV