18.02.2015, 18:18

2640

0

Evenimente, Opinii

(VORONIN REVINE LA PUTERE) Chiril Gaburici a fost VOTAT de 60 de deputați din COALIȚIA MONSTRUOASĂ – PCRM, PLDM și PDM

Parlamentul a acordat vot de încredere Cabinetului de miniștri propus de Chiril Gaburici, dar și Programului de guvernare.

60 de deputați și-au dat votul pentru ca Chiril Gaburici să fie prim-ministru al Republicii Moldova până în 2018.

18:00 – Chiril Gaburici este noul premier, fără voturile lui Iurie Leancă sau Eugen Carpov.

În urma votului de încredere dat de Parlament, în Guvern vom avea următorii miniștri:

1. Natalia Gherman, viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene

2. Anatol Arapu – ministru al Finanțelor

3. Stephane Christophe Bride – ministru al Economiei

4. Victor Osipov – viceprim-ministru al Reitegrării

5. Vladimir Grossu – ministru al Justiției

6. Oleg Balan – ministru al Afacerilor Interne

7. Vasile Botnari – ministru al Transporturilor și Infrastructurii Drumurilor

8. Vasile Bîtcă – ministru al Dezvoltării Regionale și Construcțiilor

9. Viorel Cibotaru – ministru al Apărării

10. Maia Sandu – ministru al Educației

11. Mircea Buga – ministru al Sănătății

12. Ruxanda Glavan – ministru al Muncii, Protecției Sociale și Familiei

13. Ministerul Tehnologiilor Informaționale și Comunicațiilor – Pavel Filip

14. Ion Sula – ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare

15. Sergiu Palihovici – ministru al Mediului

16. Monica Babuc – ministru al Culturii

17. Serghei Afanasenco – ministru al Tineretului și Sportului.

În baza votului de încredere dat de Parlament, potrivit Constituției, președintele Republicii Moldova numește Guvernul, iar fiecare membru al Cabinetului de miniștri depune jurământul. Executivul intră în activitate din ziua depunerii jurământului de încredere.

Gaburici, liantul dintre Filat și Voronin de Victoria vioară

După mai bine de două luni şi jumătate de haos presărat cu negocieri sterile, Republica Moldova va avea azi un nou guvern. Consensul necesar învestirii Cabinetului a devenit posibil odată cu nominalizarea unui nou candidat la funcţia de premier.

În patru zile de la propunerea sa la şefia Executivului, Chiril Gaburici s-a întâlnit cu ambasadori acreditaţi la Chişinău, cu societatea civilă. Sindicatele i-au urat succes, iar Voronin, care a refuzat cu obstinaţie să voteze guvernul Leancă, a salutat călduros candidatura lui Gaburici şi şi-a exprimat intenţia de a face, în Parlament, „pasul decisiv”. O iubire transpartinică s-a înfiripat faţă de domnul Gaburici. Pare-se că, atunci când îi este dat cuiva să izbutească, mort-copt tot izbuteşte!

Întrucât domnul Gaburici descinde în fotoliul de premier de la conducerea unei importante companii de telecomunicaţii, nu avem motive să ne îndoim de calităţile sale de bun manager. Dar, aşa cum el însuşi a recunoscut în discuţiile cu reprezentanţii societăţii civile, recent sosit din Azerbaidjan, abia acum se familiarizează cu situaţia din Republica Moldova.

În acest context, preferinţa pentru un om necunoscut la şefia guvernului, în locul unui premier bine ancorat în problemele ţării, respectat de toţi liderii europeni, cum este Iurie Leancă, sfidează logica. De parcă nu am fi întârziat nepermis de mult pe drumul spre Uniunea Europeană, împotmoliţi în reformele la care ne-am angajat odinioară cu atâta râvnă, ni s-a mai teleportat şi un prim-ministru străin de problemele care macină societatea, dar surprinzător de apropiat de politicieni de toate culorile de la Chişinău.

Alegătorului care, până mai ieri, n-a auzit de domnul Gaburici – necum să-i mai fi dat şi votul – nu-i rămâne decât neputincioasa indignare că aşa-zisele elitele politice proeuropene de la Chişinău i-au oferit două luni şi jumătate de mascaradă cu deznodământ programat.

Cu ţara pe butuci, ei şi-au urmărit cu diabolică tenacitate toate interesele, fără vreo abatere de la scenariul prestabilit. Rămâne indignarea că Vlad Filat, liderul celui mai bine cotat partid „proeuropean” de la Chişinău, îşi asumă cu bună ştiinţă soarta lui Iurie Roşca din 2005. Că mult clamatul parcurs european s-a dovedit o cale mult prea dreaptă şi prea strâmtă pentru politicienii noştri, care, dacă interesul le-o cere, pot merge şi pe contrasens.

Sursa material: TIMPUL

Sursa foto: Mişcarea Antiharbuzaria