23.07.2014, 14:15

3785

0

Evenimente, Opinii

Dorinţe, intenţii şi planuri urzite în subteranele politicii negre, încep să prindă contur şi să fie asumate public. Chestiunea moldovenească, în contextul evenimentelor din Ucraina, devine, din zi in zi, mai presantă şi, de ce nu, tot mai îngrijoratoare pentru integritatea frontierelor României. Dacă în scenarii anterioare, se anticipa o Moldova Mare, integrată României, drept compensaţie pentru integrarea Transilvaniei la Ungaria, recent a fost readusă în atenţie proiecţia geopolitică „Republica Federală Moldova”. Trei partide de extrema stângă (Partidul Regiunilor, Partidul Patrioţilor Moldovei, Partidul Socialiştilor) bascanul Uniunii Teritorial Administrative Gagauzia, Mihail Formuzal şi Episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, cunoscut pentru implicarea activă în politică, au semnat un pact privind crearea Mişcării Populare Moldova Mare.

Anterior, în luna iulie 2012 a fost lansat un balon de sondare a opiniei publice referitor la Republica Federativă Moldovenească. Se preconiză că federaţia să includă cinci republici şi o regiune autonomă. Proiectul era parte a unei aşa zise strategii de federalizare a ţării elaborată de Mişcarea ‘Moldova Federală. Se propunea ca cele cinci republici să poarte denumirile: Republica Moldovenească de Est, Republica Moldovenească de Vest, Republica Moldovenească Transnistreană, Republica Găgăuzia şi Republica Bucovina iar regiunea autonomă, „Ţinutul Autonom Basarabia”. Potrivit documentului citat. statul federativ ar avea o populaţie de 10,5 milioane oameni, care vor locui pe întreg teritoriul fostului cnezat moldovenesc. Republica Federativă va avea o formă de guvernare prezidenţială, iar organul legislativ se propune să fie alcătuit din două camere.

Semnatarii documentului spun ca scopul Mişcării Populare Moldova Mare este apărarea statalităţii ţării. Presa oficiala de la Chişinau este, însă, de părere că pun la cale destabilizarea situaţiei din Moldova, iar Serviciul de Informaţii şi Securitate dă asigurări că va contracara aceste intenţii. Mişcarea s-a creat in contextul tulburărilor apărute în sudul Republicii Moldova şi a cererilor bascanului Găgăuziei, Mihail Formuzal, privin crearea, de urgenţă, a Garzilor Populare in Uniunea Teritorial Administrativa Găgăuzia. Acestea ar urma să asigure ordinea publică, însă misiunea reală va fi cunoscută după ce Formuzal îşi va realiza promisiunea de a declara „independenţa” autonomiei găgăuze de Republica Moldova. Surse din cadrul Executivului de la Comrat au declarat că, pe 6 iunie, Mihail Formuzal şi şeful Inspectoratului de Poliţie din Găgăuzia, Serghei Suhodol, au dat indicaţii primarilor din mai multe localităţi ale autonomiei să formeze, timp de două săptămâni, lista „gărzilor populare”. Din aceste „gărzi populare” vor face parte, în fiecare localitate, câte 40 de persoane. Acestea vor patrula în grupuri de câte 2-4 persoane, fără arme. În Executivul de la Comrat este şi un proiect „privind crearea serviciului de pază al Comitetului Executiv al Găgăuziei”, similar Serviciului Protecţie şi Pază de Stat. Acest „serviciu de pază” urmează să aibă şapte angajaţi.

La foarte scurt timp, deputatul Adunării Populare de la Comrat, Ilia Uzun, a chemat locuitorii Autonomiei găgăuze la arme. Alesul local a avertizat recent, la o întâlnire cu ambasadori străini acreditaţi la Chişinău, că locuitorii regiunii autonome vor lua arma în mâini în cazul în care Chişinăul nu le va îndeplini toate doleanţele: „Dacă de acum încolo va fi tot aşa, vă dau cuvântul meu că, la fel ca mine, mii de oameni… ne vom întoarce în Moldova anilor 1990. Avem oameni tineri, care ştiu să ţină arma în mâini. Noi nu vrem asta, dar nu ne temem, vom muri pe pământul nostru. Pământul nostru e al Bugeacului”.Serviciul de Informatii si Securitate al Republicii Moldova „a luat act de pretinsa iniţiativă lansată de participanţii la « întâlnirea secretă » de la Bălţi din 5 iunie 2014 (Mihail Formuzal, Mihail Garbuz, Veaceslav Perju, Sveatoslav Mazur, Episcopul Markel) care prevede: «pregătirea unei revolte a minorităţilor etnice la Comrat şi Bălţi împotriva autorităţilor legitime ale statului», «recrutarea unor detaşamente populare, ce ar urma să fie antrenate la escaladarea unor conflicte interne, declanşarea unui război informaţional contra autorităţilor Republicii Moldova». In contextul enunţat, reiterăm că prin măsuri specifice derulate, Serviciul de Informaţii şi Securitate acţionează continuu pentru prezervarea ordinii constituţionale, protejarea valorilor supreme ale statului şi asigurarea exercitării neîngrădite a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor consfinţite prin Constituţia Republicii Moldova.”

Serghei Perciun, vicepreşedintele Partidului „Patrioţii Moldovei”, a declarat, in cadrul unui interviu la Postul de televiziune „Publika T.V., citam: „Detaşamente de şoc care au fost pregătite, […] SIS-ul ştia foarte bine de chestiunea aceasta, Voronin ştia foarte bine de asta. […] Voronin pur şi simplu s-a temut să facă ordine atunci. […] De mult vorbim, « Patrioţii Moldovei », să unim toate forţele patriotice să salvăm Moldova de românizarea agresivă, de implicare în acest proiect sinucigaş cum se numeşte unirea cu Uniunea Europeană şamd. […]”.Despre „românizarea agresiva” s-a mai vorbit si octombrie 2010, cand Agenţia de stiri „Regnum” din Rusia, publica: „Expansiunea vizând teritoriile ucrainene este o realitate. Insula Serpilor, Insula Maican, isteria în jurul Basarabiei de Sud şi al Bucovinei de Nord sunt numai câteva dovezi ale expasionismului agresiv românesc pe Prut, pe Nistru […] Duşmanul trebuie bătut pe teritoriul lui. Iar România, la nivelul politicii ei de stat este un duşman neîndoielnic pentru Republica Moldova şi Republica Moldovenească Nistreană. De aceea, este necesar un bloc antiromânesc, a cărui politică să aibă ca obiectiv final distrugerea statului român şi încetarea existenţei sale în graniţele actuale. Transilvania, oare, nu a fost ruptă din Ungaria? Oare este totul în regulă cu ruşii şi ucrainenii din România? Bucureştiul nu ar trebui să arunce cu pietre în vecini, având propria casă de sticlă fragilă. […]”

În toţi aceşti ani, la Bucureşti nu au existat semne ca potenţialul conflictual major din est este luat în serios, iar priorităţile politicii externe şi de securitate în relaţiile cu vecinii au rămas să fie identificate după consumarea evenimentelor viitoare. Desigur, pe o nouă bază şi cu alţi actori geopolitici. „Doamne, apără şi păzeşte România!”

Sursa material: Ziarul Naţiunea / Aurel I. Rogojan

Sursa foto/video: www.frontpress.ro