Vlad Spânu, diplomat, economist: „Democraţia SUA se bazează anume pe acest sistem uninominal”


Dragi prieteni, în contextul dezbaterilor în contradictoriu din R. Moldova, privind schimbarea sistemului electoral (uninominal sau mixt), inclusiv respectarea dreptului de vot al membrilor Diasporei moldave, vă îndemnăm să citiți / audiați interviul realizat de Radio Europa Liberă cu un basarabean deștept, care locuiește de mai bine de 20 de ani în SUA, fiind și cetățean cu drepturi depline al celui mai puternic stat din lume, care are la baza democrației sale de sute de ani sistemul electoral uninominal / pe circumscripții.

Este vorba de pământeanul nostru Vlad Spânu, economist, fost diplomat în cadrul Ambasadei R. Moldova la Washington, consultant de încredere al parlamentarilor și membrilor administrației de stat din SUA privind R. Moldova, dar și situația din Europa de Est. Originar din s. Mihăileni, Râșcani, Vlad Spânu este în prezent președinte al Fundației MOLDOVA, cu sediul în Washington DC. Lectură / audiție de folos! (Flacăra TV & Film)

 

Interviul Radio Europa Liberă cu Vlad Spânu din Washington

 

Vlad Spânu: „Trecerea la votul uninominal este un pas important pentru Republica Moldova înspre instaurarea unei democraţii reprezentative, aşa cum este în ţările din Vest. Şi SUA este pentru mine cel mai bun exemplu, pentru că îl cunosc cel mai bine, dar şi pentru faptul că acest sistem a arătat de câteva sute de ani în America că lucrează cel mai bine şi face ca împărţirea puterii în stat să fie mai echilibrată.”

Europa Liberă: Cum vă explicaţi faptul că nu se găseşte un consens larg în societate pe marginea schimbării sistemului electoral?

Vlad Spânu: „Un factor important este că sistemul actual pe liste de partid este unul confortabil pentru politicienii de la Chişinău, deoarece ei pot manipula uşor electoratul, dar şi membrii partidului. În sensul că şeful partidului, el sau ea, este în stare să schimbe diferiţi membri ai partidului în lista electorală, în funcție de loialitate, în funcție de banii contribuiţi sau atitudinea persoanei respective faţă de tot ce se întâmplă în cadrul partidului. Alt factor, în cazul Republicii Moldova, este cine vine cu propunerea de a schimba sistemul electoral.”

Europa Liberă: Sunt doi actori importanţi: liderul democraţilor, Vlad Plahotniuc, şi şeful statului, Igor Dodon. Unul insistă pe votul uninominal, celălalt pe votul mixt.

Vlad Spânu: „Faptul că votul uninominal este propus de Vlad Plahotniuc a stârnit o reacţie negativă în societate, fără ca să fie bine gândit care sunt consecinţele şi care va fi viitorul Republicii Moldova, în cazul când se va ajunge la votul uninominal. Eu am spus de mai mulţi ani că, pe lângă alegerea preşedintelui de către întreg poporul, votul uninominal este a doua treaptă importantă de maturizare a Republicii Moldova, din punct de vedere democratic. Şi indiferent de situaţia actuală, care este conjunctura, eu cred că acest pas este unul important şi, mai devreme sau mai târziu, cetăţenii Republicii Moldova trebuie să păşească pe această cale. Deoarece ei trebuie să exerseze democraţia veritabilă şi să îşi asume responsabilitatea faţă de votul pe care l-au avut, de exemplu, votul pentru preşedinte. Ei vor trece prin acest proces, vor înţelege dacă au făcut greşeli sau dacă au fost corecţi şi în următorii patru ani vor fi din nou alegeri şi va fi iarăşi un examen pentru populaţie pe cine trebuie să aleagă. Aşa va fi şi cu votul uninominal. Faptul că cetăţenii vor alege pe cineva din cadrul comunităţii lor, ei îşi vor asuma o responsabilitate mai mare faţă de cine trimit la Chişinău să îi reprezinte.”

Europa Liberă: O problemă care ridică multe semne de întrebare e cum vor vota alegătorii din stânga Nistrului.

Vlad Spânu: „Da, problema legată de participarea la vot a celor din partea stângă a Nistrului vine cu problema legată de neputinţa statului Republica Moldova să îşi controleze teritoriul. Şi atunci trebuie să vii cu astfel de plăţi pentru păcatele pe care le ai legate de separatismul din Republica Moldova şi controlul teritoriului tău de către o altă ţară, Federaţia Rusă. Atunci nu ai încotro şi trebuie să îţi asumi consecinţele. Cum ar fi practic de făcut? Eu cred că ar fi de făcut tot aşa în continuare ca până acum. În sensul că, dacă se merge pe votul uninominal, fiecare localitate din stânga Nistrului va avea un sector electoral în partea dreaptă a Nistrului. Şi atunci, dacă îţi asumi că votanţii din stânga Nistrului, cetăţeni ai Republicii Moldova, trebuie să voteze, aceasta este consecinţa. Înseamnă că trebuie să mergi în stânga Nistrului, trebuie să ai mass-media care difuzează în stânga Nistrului.”

Europa Liberă: Dar cum ajungi în stânga Nistrului? Pentru că am auzit declaraţiile făcute de liderul de la Tiraspol, domnul Krasnoselski, care zicea că există poporul transnistrean şi nicidecum nu există legi care ar oferi posibilitatea ca cei de acolo să voteze şi pentru deputaţii din Parlamentul Republicii Moldova.

Vlad Spânu: „Cei din stânga Nistrului pot să declare orice, fiindcă aceasta le e misiunea lor, de a dezbina acea parte a teritoriului. Însă noi trebuie să ne uităm la guvernanţii din Republica Moldova şi să le cerem ca ei să asigure exercitarea dreptului de vot al cetăţenilor din Republica Moldova din stânga Nistrului. Dacă preşedintele Dodon sau prim-ministrul, sau alţii se întâlnesc cu liderii de la Tiraspol, înseamnă că ar trebui să discute, în primul rând, ceea ce este important pentru cetăţeanul de rând din Republica Moldova. Şi alegerea este unul dintre punctele importante. Şi guvernul Republicii Moldova ar trebui să facă tot posibilul ca cetăţeanul din stânga Nistrului să voteze. Însă aceasta nu este în prim-plan. Cei din stânga Nistrului de la conducere se întâlnesc cu cei din dreapta Nistrului, circulă uşor la Chişinău, fără piedici, obstacole ş.a.m.d.”

Europa Liberă: În proiectul de lege pe care l-au propus democraţii sunt prevăzute cinci mandate pentru deputaţii din stânga Nistrului. Evident că în 2018 e prea devreme de spus că acei parlamentari vor şi ajunge în Legislativul de la Chişinău. Dar ulterior, dacă vin aceşti cinci deputaţi din stânga Nistrului, schimbă configuraţia Legislativului moldovean?

Vlad Spânu: „Depinde cine va fi ales acolo, evident. Însă Republica Moldova a trecut prin acest proces în anii 1990, când cei din stânga Nistrului erau parte din Sovietul Suprem de atunci al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti. Cu toate acestea, au fost votate legi, inclusiv Legea privind limba, Legea privind alfabetul, Legea privind tricolorul şi s-au trecut în Parlament legile acestea. Deci, eu nu cred că trebuie de axat pe cei din stânga Nistrului cum vor vota. Trebuie de axat pe cei din dreapta Nistrului, care vor fi majoritatea. Şi aici este responsabilitatea cetăţeanului să aleagă pe cineva care îi reprezintă.”

Europa Liberă: Guvernarea a încercat să organizeze consultări publice în baza proiectului deputaţilor democraţi de trecere la sistemul de vot uninominal, una dintre cele trei condiţii care se găseşte în lista propusă la Chişinău de preşedintele Comisiei de la Veneţia în legătură cu această intenţie a PD de a schimba sistemul electoral. Credeţi că va conta şi ce verdict vor da cei de la Comisia de la Veneţia?

Vlad Spânu: „Eu cred că atât guvernanţii, politicienii, cât şi populaţia, ar trebui să se uite la practicile internaţionale pozitive, bune, şi să se uite cum este mai bine pentru Republica Moldova în continuare. Sunt practici pozitive care arată că anume pe calea aceasta trebuie de mers, indiferent de conjunctura politică actuală sau cine vine cu iniţiativa. E important să îți vezi obiectivul, să ştii cum să ajungi la el şi să acţionezi pe potrivă.”

Europa Liberă: Dar anume pentru că nu este exclusă această posibilitate a unor înţelegeri între democraţi şi socialişti cu privire la sistemul electoral, sunt voci care sugerează importanţa poziţiei principiale a structurilor europene, internaţionale privind admiterea sau neadmiterea modificării sistemului electoral în Moldova.

Vlad Spânu: „Dacă nu se va găsi consensul la sistemul uninominal, consensul va fi în societate, probabil, să meargă la sistemul mixt. Şi atunci lumea va vedea, va înţelege care este varianta mai bună pentru ea.”

Europa Liberă: Cât de mult contează votul Diasporei? Și cum se vede acest vot din afara Republicii Moldova în caz că se schimbă sistemul electoral?

Vlad Spânu: „Pentru ţări din regiune, inclusiv Republica Moldova, am văzut că votul Diasporei contează foarte mult. Şi, de regulă, votul Diasporei este unul activ, în măsura în care guvernanţii sau politicienii de la Chişinău facilitează această votare. Eu cred că ar trebui de mers pe varianta când celor din Diaspora li se va permite să voteze pe o cale care este acceptată în străinătate, când nu este numaidecât să parcurgi sute sau mii de kilometri pentru a vota, dar poţi să o faci sau prin poştă, aşa-numitul absentee voting, cum este în SUA, când îţi iei actele, hârtiile de la biroul electoral unde trebuie să votezi şi prin poştă îţi trimiţi votul, sau varianta votului electronic.

Se vorbeşte de mulţi ani deja, dar cred că nu s-a făcut nimic. Nu am auzit, nu am văzut că Parlamentul de la Chişinău ar vota o lege care ar permite votul electronic. Dacă votul electronic se consideră riscant, atunci varianta poştei e cea mai sigură. S-a demonstrat aceasta în mai multe ţări, aşa că ar trebui să meargă pe varianta aceasta şi Diaspora să poată participa activ la alegeri.”

Europa Liberă: Diaspora trebuie să-şi aibă deputaţii săi?

Vlad Spânu: „Nu cred. Ştiu că sunt în mai multe ţări, inclusiv în România. Cel mai bine ar fi ca Diaspora să participe la sistemul electoral de unde sunt ei de baştină, unde sunt înregistraţi sau unde se înregistrează. De exemplu, SUA nu are aşa ceva şi nu cred că e o idee bună. În multe cazuri cei din Diaspora sau nu cunosc bine situaţia din interior, sau persoana nu este reprezentativă pentru Diaspora şi atunci sunt întotdeauna probleme.”

Europa Liberă: Ar exista o certitudine că trecerea la un sistem electoral nou ar permite să ajungă la Chişinău o guvernare stabilă, o guvernare eficientă?

Vlad Spânu: „Eu nu cred că se va ajunge la o guvernare stabilă şi eficientă. Însă vor fi câteva plusuri într-un nou sistem. În primul rând, se va termina această dictatură interioară din partid, când şeful partidului, practic, controlează tot ce se mişcă în partid, inclusiv cum se votează, nu există elementul democratic. Partidele vor trebui să lucreze cu mult mai insistent în teritoriu şi să aibă reprezentanţii lor. Acum este centralizat, de la Chişinău se fac listele şi se merge în teritoriu pentru a face propagandă electorală. În viitor vor câştiga acele partide care sunt bine plantate în teritoriu, au reprezentanţi în majoritatea localităţilor. Şi aceasta va aduce oameni noi, va aduce oameni care vor apăra interesele oamenilor din localităţile respective. Vor fi mai puţin şantajabili, mai puţin controlaţi.

Se va încerca, evident, de a-i cumpăra, dar contrapunere la aceasta este faptul că persoana reprezintă oamenii dintr-un sat, dintr-un orăşel. Relaţiile persoanei respective care va fi aleasă sunt destul de puternice cu comunitatea, cum ştim că este în cazul Europei de Est, în general, şi în Republica Moldova, în special. Şi eu cred că el va avea o responsabilitate mai mare faţă de omul pe care l-a ales, va merge în teritoriu să raporteze ce a făcut şi mai puţin va fi controlat de către partidul din care, eventual, va face parte.”

Europa Liberă: Frica cea mai mare a cetăţeanului e că nu va fi eliminată corupţia politică, traseismul politic.

Vlad Spânu: „Evident că noul sistem va crea şi unele probleme. Dar eu cred că partea pozitivă este mai grea, dacă punem pe balanţă părţile pozitive şi negative. Aceasta este o cale de creştere şi de maturizare democratică a societăţii Republicii Moldova şi trebuie să păşim pe această cale. Să nu uităm că în Statele Unite ale Americii a fost revoluţia de independenţă faţă de sistemul britanic, de Marea Britanie şi în zece ani de zile ei au aprobat Constituţia şi au avut loc primele alegeri şi alegerile au fost uninominale. Şi de atunci democraţia SUA se bazează anume pe acest sistem uninominal, care s-a dovedit a fi foarte bun pentru societatea americană. Şi această societate este bazată pe libertate şi drepturile individuale. Deocamdată este una dintre cele mai puternice ţări din punct de vedere democratic.”

Europa Liberă: Ceea prin ce a încercat să ademenească această intenţie a democraţilor e că cetăţenii îşi vor putea revoca deputatul pe care şi-l aleg pe circumscripţie uninominală. Iar după aceasta au şi apărut foarte multe critici că e doar o momeală, pentru că nu există precedente aproape în întreaga lume când o slugă a poporului ar fi fost revocată din Parlament.

Vlad Spânu: „Eu nu cred că e bună ideea revocării. Ideea alegerii este cea mai bună, fiindcă în revocare pot fi o mulţime de capcane. Ideea cetăţeanului de a-l putea realege într-o perioadă mai scurtă cred că aceasta este varianta care ar trebui să fie luată în calcul.”

Europa Liberă: Adică, să fie nu patru ani, dar doi ani, aşa precum e în America?

Vlad Spânu: „În funcție de cum pot să negocieze politicienii de acolo. Poate doi ani este prea devreme, poate trebuie de trecut la trei ani. Fiindcă partea negativă aici este că membrul Camerei Reprezentanţilor este permanent în alegeri, el câştigă alegerile şi se pregăteşte pentru viitoarele alegeri. Dar partea pozitivă este că el nu uită de unde a venit, nu uită cui este responsabil. Şi este responsabil celor care l-au votat.”

 

Versiunea AUDIO a interviului cu Vlad Spânu AICI

 

 

Flacăra TV recomandă şi:

Vlad Spânu din SUA: E ridicol ca o ţară de 3 mln oameni să aibă 12 candidaţi, iar SUA cu 320 mln – 4

Diplomatul Vlad Spânu, SUA: „Politicile multor partide din R. Moldova şi ale multor guverne au fost greşite, strâmbe”

Washington, Vlad Spânu: SUA şi UE nu au făcut suficientă presiune asupra Chișinăului

 

Dr. Ala Mîndîcanu despre sistemele electorale, deputații Diasporei și „sperietoarea” transnistreană

Vadim Brînzan din SUA: „Noi, diaspora, 1 mln de oameni, nu suntem reprezentaţi în organele puterii de stat”

Medicul Eduard Gherciu din Italia propune crearea unui organ autonom de coordonare a Diasporei MD

 

 

 

Sursa material: Radio Europa Liberă / Valentina Ursu

Sursa foto: flickr

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md

Recomandă prietenilor

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Flag Counter