10.01.2015, 16:53

2357

0

Evenimente, Opinii

După cum mă așteptam, cei doi teroriști au fost uciși de forțele de ordine franceze la capătul a trei zile care ne-au amintit, prin aiureala mai mult sau mai puțin bine dirijată, de Afacerea cu teroriștii din decembrie 1989 de la noi.

Precizez, după cum mă așteptam, deoarece din start forțele de ordine și-au propus să-i lichideze pe cei doi:

1. S-a rezolvat astfel chestiunea condamnării la moarte într-o țară care n-are pedeapsa capitală.
2. Prinși vii, cei doi ar fi putut face mărturisiri mai mult decît stînjenitoare pentru Serviciile secrete franceze.

Faptul cel mai grav în lichidarea lor constă în adevărul că nu se va ști niciodată ce i-a apucat.
În absența mărturisirilor lor despre adevăratul mobil al crimei, celor doi li se atribuie motive care convin de minune serviciilor secrete din Franța, dar și de la noi:

1. Punerea la îndoială a libertății de expresie în numele organizațiilor teroriste fundamentaliste.
2. Acțiunea în numele terorismului islamic.

Acțiunea celor doi e una teroristă. E însă o acțiune asumată de niște inși la ordinele unei organizații fundamentaliste islamice sau pur și simplu din credința fanatică în Islam? N-avem nicio dovadă. E mai mult decît interesant că autorii masacrului n-au folosit telefonul mobil pentru a declara unui ziar sau televiziuni că a fost vorba de pedepsirea de către ei, credincioși islamici înrăiți a unor ziariști care și-au bătut joc de Profetul Mahomed.

În absența acestor declarații – lucru neobișnuit cînd vine vorba de o acțiune teroristă – mobilele fundamentaliste le sunt atribuite celor doi de către autorități. C-au spus Profetul e răzbunat știm de la așa ziși martori, și nu de la ei, deși – repet – normal ar fi fost ce ei să declare scopurile acțiunii lor teroriste. Atît cei doi, cît șii francezii care pleacă să lupte pentru statul islamic, sunt tineri fără căpătîi, fără speranță de a se afirma social, din suburbiile Parisului și ale altor mari orașe.

Pentru acești rătăciți, fundamentalismul islamic e o credință care ține locul celei anarhiste de pe vremuri. Dacă ne gîndim bine, cei doi sunt acum totuși eroi mediatici, toată Franța și toată lumea le știu numele, ceea ce nu s-ar fi întîmplat dacă ar fi stat la locul lor, în suburbii.

Poate că o interpretare de acest fel a acțiunii celor doi ar fi fost mai utilă în prevenirea unor astfel de întîmplări, care se vor repeta, deoarece, suburbiile sunt pline cu tineri precum cei doi.

Atît Serviciile, cît și liderii politici francezi s-au aruncat asupra tezei unei acțiuni teroriste din partea organizațiilor fundamentaliste islamice. S-a vorbit de un război care a început în Europa cu organizații teroriste islamice.

Și dacă Europa e deja în război, opinia publică e deja fezandată să accepte noi îngrădiri ale drepturilor omului și, mai ales să accepte noi sume de bani de la Buget pentru Serviciile secrete.
Lesne de bănuit de ce teroriști au fost lichidați.

FlacăraTV recomandă şi articolul de ieri al jurnalistului şi istoricului Ion Cristoiu, e tot în spirit critic faţă de cazul Gharlie Hebdo, pe care nu-l consideră un atentat la libertatea de exprimare, dar şi faţă de fandoseala presei din România, care i se pare de-a dreptul penibilă:

Gîndul de vineri, 9 ianuarie 2014. O nouă izmeneală a jurnaliștilor și politicienilor noștri: Je Suis Charlie!

Sursa material: blogul lui Ion Cristoiu

Sursa foto: www.dcnews.ro