Tribuna Diasporei! Ala Mîndîcanu crede în mobilizarea Diasporei pentru schimbarea situației de-Acasă


Avem în față un foarte bun articol de atitudine și analiză, scris de Ala Mîndîcanu, cunoscută publicistă și ex-parlamentară, membră a Mișcării de Renaștere Națională din Basarabia (1988-1991), stabilită de circa 10 ani în Montreal, Canada, unde a fondat Asociația Moldovenilor din Quebec. Scrie cu durere și dragoste amestecate, argumentat, cu critici și observații logice la adresa guvernanților din statul de origine, propunând soluții concrete.

În lumina ultimelor alegeri prezidențiale (octombrie-noiembrie 2016), când Diasporei i s-a incălcat grav dreptul de vot, subiectul este extrem de actual, ne vizează pe toți, inclusiv economic, și merită atenția dvs. Așteptăm la Flacăra TV Chișinău și alte opinii ale fraților noștri de peste hotare, pe care le vom publica pe acest site de Unitate panNațională, la rubrica specială Tribuna Diasporei. Lectură de folos! (Flacăra TV)

 

Ala Mindicanu intre poeztii Ion Hadirca si Andrei Turcanu-Miscarea de Renastere Nationala Chisinau 1989

Ala Mîndîcanu între alți doi membri ai Consiliului Mișcării de Eliberare Națională din Basarabia postbelică – poeții Ion Hadârcă și Andrei Țurcanu, primăvara 1989, Miting la Teatrul de Vară din Chișinău

 

Mai are sau nu nevoie diaspora de BRD?

Rolul Diasporei în dezvoltarea economică și politică a statului este azi tot mai vizibil și pregnant. Diaspora asociativă se maturizează văzând cu ochii. Mobilizarea nemaivăzută a Diasporei la alegerile președintelui Republicii Moldova în octombrie – noiembrie 2016 trebuie să devină un prilej de cercetare pentru savanți și de gândire pentru politicienii de la Chișinău. Statul trebuie să revadă politica sa vizavi de Diasporă, pentru a evita ruptura cu cei care îi asigură în mare parte stabilitatea economică și socială.

Diaspora ca factor economic și electoral

Diaspora reprezintă un factor ECONOMIC important în procesul de evoluție a sistemului economic, politic și social al Republicii Moldova.

Exodul masiv al populației din Republica Moldova s-a întețit din 2001, odată cu venirea la putere a comunişilor, care au speriat societatea deja deprinsă cu discursul democratic… Acest proces nu a scăzut, însă, nici după 2010, când la cârma statului au venit partidele pro-europene. Astăzi, conform datelor prezentate de Biroul de Migrație și Azil (http://trm.md/ro/social/oficial-circa-un-milion-de-moldoveni-sunt-plecati-peste-hotare/), „aproape un milion de moldoveni sunt plecați la muncă peste hotare. Peste 100 de mii s-au stabilit în străinătate pentru totdeauna. Conform raportului BMA, în perioada 2007-2012, mai mult de 820 de mii de moldoveni şi-au găsit o sursă de existenţă peste hotare. Mai mult de 330 de mii dintre aceştia au un loc de muncă stabil în străinătate şi revin acasă o dată la 2-3 ani sau chiar mai rar. Cea mai solicitată destinaţie unde îşi găsesc cetăţenii moldoveni un loc de lucru este Rusia, cu 2/3 din totalul migranţilor, urmată de Italia şi Spania. Datele mai arată că în jur de 36 la sută dintre moldoveni trimit acasă, lunar, până la 500 de dolari. Iar 20% dintre aceştia trimit în fiecare lună peste 500 de dolari. În acelaşi timp, fiecare al cincilea moldovean plecat peste hotare nu trimite bani acasă”.

Contribuția Diasporei la bunăstarea cetățeanului de rând constituie suma uriașă de aproximativ 2 miliarde de dolari anual, variind între 30-40% din PIB, bani care sunt cheltuiți în special pentru viața de zi cu zi a celor rămași acasă: produse alimentare și obiecte de larg consum, asigurarea unui acoperiș deasupra capului, studiile copiilor etc. Fără remitențele celor plecați în Spania, Italia, Rusia, Italia, Israel ș.a.m.d. Republica Moldova ar ajunge, conform opiniei specaliștilor, să facă față unei explozii sociale majore în doar câteva luni de zile… Dar remitențele scad cu timpul. Copiii cresc și pleacă la părinți, bunicii rămași acasă îmbătrânesc și pleacă la cele sfinte… Migranții au tot mai puține motive să trimită acasă solda lunară și se îndepărtează, an de an, de locul de baștină…

Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei (http://flacaratv.md/moldovenii-de-peste-hotare-trimit-acasa-tot-mai-putini-bani-rusia-israelul-italia-sua-primele-in-top.html), „în 2016 volumul transferurilor a ajuns la cel mai scăzut nivel din 2006, înregistrând 1 miliard 80 de milioane de dolari. Suma este cu aproape 50 de milioane mai mică faţă de anul 2015”.

Cu alte cuvinte, banii veniți din Diasporă au un rol crucial în viața cetățeanului de rând și nu numai. Statul ar trebui să manifeste un respect sporit pentru cei care și-au luat lumea în cap din cauza guvernărilor incapabile să le ofere stabilitate economică și socială, dar care astăzi sprijină, prin munca și sacrificiul lor, în pofida politicii proaste, stabilitatea economică și liniștea socială. Eu nu am să uit discuția mea cu un funcționar de stat (atenţie, responsabil de diasporă) care, la reproșul meu că pentru cele două miliarde de dolari, trimise acasă anual, Diaspora merită respectul cuvenit, acesta mi-a spus cu dezinvoltură: „(…) Remitențele Diasporei? Da eu ce am din asta?!” Nu e de mirare că dispar miliardele și nu mai poți da de capăt cine-i hoțul și unde-s banii…

Odată cu globalizărea și dezvoltarea tehnologiilor moderne, rolul Diasporei în procesul politic și ELECTORAL al Republicii Moldova devine din ce în ce mai vizibil. Acest lucru s-a văzut pregnant în recentele alegeri prezidenţiale. Peste 160 de mii de cetățeni stabiliți peste hotare au participat în turul doi de scrutin. A fost o explozie nemaivăzută de participare și mobilizare a cetățenilor aflați peste hotare. Pagina de pe Facebook „Adoptă un vot” a adunat aproape 100 mii de membri.

E adevărat că votul Diasporei nu a determinat soarta alegerilor. Totuși, capacitatea de organizare a Diasporei a impresionat întreaga societate și nu prea le-a picat bine la inimă celor din vârfurile puterii. Am incercat să găsesc pe pagina web a Comisiei Electorale Centrale date oficiale privind votul Diasporei în turul doi al scrutinului din 13 noiembrie 2016 și, spre surprinderea mea, nu am găsit nimic…

Dacă sistemele de transferuri bancare din străinătate sunt bine puse la punct și acționează non stop, cu totul alta e situația privind accesul la urne în secțiile de vot de peste hotare în ziua alegerilor. Dacă în timpul campaniei se discuta aprins despre necesitatea reforării sistemului electoral, despre accesul la vot în Diasporă, astăzi discursul înflăcărat al politicienilor a înțepenit, iar spiritul lor combative, se pare, a căzut în hibernare până la următoarele alegeri…

diaspora-proteste-montreal-canada-20-nov-2016

Proteste contra fraudării alegerilor prezidențiale din R. Moldova, Montreal, Canada, 20 noiembrie 2016

 

Probleme și soluții

În perioada dintre 30 octombrie și 13 noiembrie 2016, când s-a desfășurat turul al doilea  al alegerilor prezidenţiale, Diaspora asociativă s-a trezit într-un mod surprinzător, dar logic, la viață după „somnul” din care părea că nu-și mai revine după loviturile aplicate în 2012-2014 de către reprezentații puterii așa-zise democratice. Voi incerca în cele ce urmează să punctez evoluția relațiilor Diasporei asociative cu statul moldav, așa cum o văd eu și să vin cu nişte concluzii și soluții.

…Anul 2010.  La Chișinău se planifică congresul al IV-lea al Diasporei. Cele trei congrese precedente, organizate în 2004, 2006 şi 2008, au fost iniţiate de către guvernarea comunistă şi au adunat în special reprezentanți din spațiul post-sovietic. Limba de lucru a fost în cea mai mare parte limba rusă…

După 7 aprilie 2009, la Chișinău s-a creat o nouă conjunctură politică. Cetățenii Republicii Moldova, aflați peste hotare, în special din Europa de Vest, SUA și Canada, au căpătat posibilitatea să participe pentru prima oară într-un număr impunător la alegeri, beneficiind de secții de vot deschise special pentru Diasporă.

Plini de speranțe și încredere, membrii Diasporei asociative au răspuns cu multă căldură la apelul guvernului de a participa la Congresul al IV-lea. Reprezentanții Biroului pentru Relații Interetnice (BRI), fiind pe atunci responsabil de relația cu Diaspora, au creat rețele de comunicare cu asociațiile deja existente. A fost format un grup de inițiativă pentru pregătirea congresului și s-a pornit o activitate febrilă de coordonare și de organizare a acestui prim eveniment  de proporții în noua paradigmă politică: Stat democratic vs Diaspora democratică. A fost readus la viață Consiliul Coordonator al Diasporei, aprobat prin Decizie de govern (vezi http://lex.justice.md/md/342987/). Asociațiile Diasporei au propus o Agendă, au participat la întocmirea listei de vorbitori, au elaborat un proiect de Rezoluție…

Congresul al IV-lea s-a desfășurat la 10-14 octombrie 2010, cu participarea a 110 delegați din 31 de țări. Congresul a fost deschis de primul ministru, apoi delegații au discutat pe larg despre problemele cu care se confruntă cetățenii moldoveni stabiliți peste hotare și au adoptat o Rezoluție, în care statului i se cere, pentru prima oară, „promovarea unor politici de comunicare eficientă menite să contribuie la implicarea Diasporei în viaţa economică, socială şi politică a Republicii Moldova” și „crearea unei Agenții de Stat pentru Diasporă, care ar avea drept sarcină coordonarea activităților îndreptate spre susținerea, dezvoltarea și organizarea Diasporei, ar coordona proiectele naționale în domeniu și ar susține un site cu forum și cu informații privind programele, proiectele și sondajele legate de Diasporă, ar asigura o comunicare transparentă și eficientă cu organizațiile Diasporei, ar contribui la perfecţionarea capacităţilor manageriale ale liderilor asociațiilor din Diasporă” etc. Președintele interimar a oferit unor membri ai Diasporei distincții de stat. Idila dintre Diasporă și stat părea să se transforme într-o relație serioasă și durabilă…

Între timp, între partidele din AIE încep animozitățile… BRI care „ținea” de PDM prin algoritmul puterii, organism responsabil până atunci de Diasporă, „pierde” Diaspora în folosul PLDM… Rezoluția congresului, susținută de delegați, dar și de repzentanții guvernului, a rămas fără efecte. Puține au fost reacțiile oficiale la deciziile delegaților… O excepție frumoasă o gasiți aici: http://www.lituania.mfa.md/noutati/483185/

Timpul a trecut pe neobservate și timp doi ani Diaspora nu și-a mai văzut Rezoluția nu că tradusă în fapt, dar nici măcar discutată undeva…

La 11-13 octombrie 2012 s-a desfășurat Congresul al V-lea al Diasporei. Și de data aceasta asociațiile din străinătate s-au implicat în organizare, numai că decizia despre crearea Biroului pentru Relațiile cu Diaspora era deja luată la guvern, iar comunicatele oficiale au relatat că anume BRD-ul a organizat congresul. Conform informațiilor de pe site-ul instituției, http://www.brd.gov.md/ro/content/istorie-misiune-viziune-obiective, „BRD  este   subdiviziune  a  Cancelariei  de  Stat,  în  subordinea  directă  a  Prim-Ministrului  și  coordonează politicile de stat în domeniul diasporei, creată prin HG 780 din 19 octombrie 2012”, adică peste o săptămână după ce Congresul a avut loc… Mai mult, tot acolo se spune că „BRD a devenit funcțional și completat cu personal în lunile februarie-martie ale anului 2013”… Revenim la Rezoluția Congresului  al V-lea al Diasporei, cu 12 puncte de această dată, în care se cerea explicit: „Implicarea asociațiilor Diasporei în procesul de instituire și activitate a Biroului de relații cu Diaspora”. Din nou ne ciocnim de aceeași indiferență din partea autorităților. Rezoluțiile Congreselor IV și V nu au fost publicate pe pagina oficială a BRD, organism ce a apărut în principal datorită cererii Diasporei exprimate în cele două Rezoluții.

Nici celealte puncte ale Rezoluțiilor nu au devenit obiect de discuție pentru guvern și BRD. Funcționarii aveau agenda lor… Dacă până atunci puteai găsi listele asociațiilor din Diasporă  pe pagina BRI, iar corespondența cu asociațiile se făcea deschis, prin CC, permițând comunicarea între ele a tuturor actorilor din Diasporă, BRD-ul a promovat o politică de lichidare a comunicării pe orizontală, conectându-și la direct fiecare asociație aparte. Divide et impera… vechea stratagemă… S-a încercat, și nu fără succes, încetățenirea ideii că Diaspora este condusă de BRD și că BRD-ul deține cheile de la inima membrilor Diasporei și, respectiv, de la inimile alegătorilor din Diasporă. Verticala puterii s-a implicat în forță și a contribuit la distrugerea în mare parte a orizontalei care ținea în picioare Diaspora.

Au început, din cele știute de mine, presiuni partizane asupra unor lideri comunitari din Diasporă, crearea unor echipe pe principii partinice, stimularea animozităților între lideri de asociații, împărțirea proiectelor conform principiului partinic etc. Apoi au apărut bani la BRD și…

Sper să apară cândva analize detaliate despre modul în care s-au cheltuit banii statului de către BRD în anii 2012 – 2016.

Nu putem spune că Diaspora asociativă nu s-a opus. Au fost încercări de a o scoate de sub influența politicului. La 18-20 octombrie 2013, la Florența, Italia,  a avut loc o ședință a Consiliului Coordonator al Diasporei. Președintele BRD a participat la această ședință, doar că Rezoluția adoptată atunci nu și-a găsit nici ea locul pe pagina oficială a BRD… Vedeți mai multe pe – http://www.rgnpress.ro/rgn_13/categorii/eveniment/11009-rezultatele-conferinei-consiliului-coordonator-al-diasporei-basarabene-de-la-florena.html

Activitatea Diasporei devine încetul cu încetul o prerogativă a liderului BRD și a echipei sale, inițiativa trecând, încetul cu încetul, de la asociațiile Diasporei la Chișinău.

Congresul al VI-lea din 1-3 septembrie 2014 a fost ultima întrunire la care Diaspora asociativă a avut un cuvânt de spus… Alianța pro-europeană scârțâia din toate încheieturile. Nimeni nu a mai pus problema unei Rezoluții. A fost formulat, însă, un Apel, semnat de 63 de lideri de asociații din 12 țări, prezenți la eveniment, în care aceștia nu mai pun problema Diasporei, dar le cer, explicit, liderilor din AIE-3 următoarele: „Va îndemnăm, stimați lideri, deputați, miniștri și membri de rând ai partidelor din AIE,să păstrați unitatea și coeziunea în activitatea dvs; să participați în alegerile din 30 noiembrie 2014 cu o listă comună, pentru a demonstra că voința politică în obținerea scopului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană e mai puternică decât ambițiile personale și interesele meschine. (…) Cerem liderilor partidelor politice din AIE responsabilitate maximă în actiunile lor. Consecintele unor conflicte între componentele AIE, inițiate din interior și din exterior, vor fi dramatice, iar responsabilitatea pentru rezultate va fi în totalitate pe umerii AIE. Sperăm să evităm dezastrul în alegeri și vă dorim succes”.

Vocea Diasporei nu a fost auzită nici de data aceasta. Conflictele nu au fost stopate… Alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014 au readus în forul legislativ aceleași componente ale AIE, dar mult mai divizate și mai încrâncenate. E adevărat că procesul de integrare europeană a continuat, dar mai mult din inerție… În pofida lipsei de succese în procesul de luptă cu corupția şi de reformare a sistemului judiciar, Occidentul a fost îngăduitor cu guvernele pro-europene… A fost semnat Acordul de Asociere la UE și s-a obținut liberalizarea regimului de vize. Părea că Republica Moldova e pe drumul cel bun, iar integrarea europeană e doar o chestiune de timp…

Apoi a venit „Miliardul furat”… Și totul a luat-o razna.

Despre Congresul al VII-lea din august 2016, la care nu am participat, puteți găsi puține  informații pe Internet. Poate numai raportul primului ministru… Vă îndemn să aruncați o privire pe site-ul BRD. Odată cu plecarea echipei PLDM de la conducerea BRD, de pe site-ul instituţiei au fost șterse toate informațiile utile. De parca Diaspora nu ar mai exista, iar informațiile acumulate i-ar aparține numai conducerii precedente a BRD. Se subînțelege că PDM, căruia se pare că i-a „revenit” Diaspora, trebuie acum să-și creeze propria bază de date…  Stranie logică… Dar chiar dacă site-ul ar fi rămas intact, oricum nu ați fi găsit în el prea multe. În pofida banilor publici alocați generos pentru elaborarea acestui site, nu a fost creat, după cum cereau rezoluțiile congreselor precedente, un Forum pentru comunicarea bilaterală Diaspora – Guvern, nu a fost întocmită o listă a asociațiilor cu date de contact, nimic. Totul e secretizat și ținut departe de ochii societății civile. „Verticala puterii” nu suportă circulația liberă a informației… Diaspora e tratată, de fapt, ca o subdiviziune a BRD.

 

diaspora-proteste-paris-franta-20-nov-2016

Proteste contra fraudării alegerilor prezidențiale din R. Moldova, Paris, Franța, 20 noiembrie 2016

 

Alegerile prezidențiale au fost declanșatorul care a trezit din nou la viață Diaspora asociativă. Mobilizarea fără precedent a migranților, auto-organizarea electoratului din afară, mesajul pro-european și pro-democratic al Diasporei – toate arată că tentativele elitelor politice din 2010 încoace de a-și supune organizațional Diaspora au eșuat.

Astăzi, Republica Moldova are un parlament și un guvern care, deși încearcă să ne demonstreze că integrarea europeană nu are alternativă, nu se mai bucură de încredere. Dar are și un președinte care pare a trăi într-o realitate paralelă, sfidând prin faptele și vorbele sale Constituția Republicii Moldova, legislația națională, internațională și bunul simț.

În aceste condiții Diaspora are misiunea nobilă să inițieze dezbateri publice și să stabilească o strategie clară, bazată pe niște principii ferme, imparțiale și democratice, de comunicare cu statul de origine. Încerc să formulez aici câteva propuneri, în speranța că la următoarele întruniri, inițiate de actualul BRD pentru 2017, la 10 februarie la Paris, la 12 februarie la Londra, pe de o parte, dar și de către unii lideri de asociații  la Veneția, pe 18 martie, 2017, se vor pune în discuție următoarele teme principiale:

  1. Colaborarea pe orizontală dintre Diasporă și conducerea Republicii Moldova (parlament, guvern, președinție, ambasade, BRD etc). Aici este extrem de important, după mine, ca participanții la discuții să formuleze și să redacteze un Manifest al Diasporei prin care s-ar susține că Diaspora nu reprezintă un organism unic, că asociațiile Diasporei sunt în afara politicii, că fiecare cetățean, oriunde s-ar afla, își poate exprima liber opiniile, că instituțiile Republicii Moldova nu reprezintă pentru cetățenii din Diasporă organe de conducere etc. Sper că Rezoluțiile congreselor precedente să servească drept sursă de inspirație pentru cei care vor să se implice în activitățile Diasporei. Poate că ar fi cazul să se ceară lichidarea BRD… Poate că Ambasadele Republicii Moldova ar putea lua locul BRD, iar Ministerul Afacerilor Externe și al Integrării Europene să coordoneze această activitate prin Secțiile consulare… Mă tem că un BRD va fi și pe viitor de fiecare dată un vârf de lance al verticalei puterii și va promova, volens-nolens, aceeași atitudine față de Diasporă… Cum spunea Einstein, „Nebunia înseamnă să faci acelaşi lucru în mod repetat şi să te aştepţi să obţii alt rezultat”.
  2. Independența Diasporei față de guvernele Republicii Moldova. Aici este crucial, după mine, ca Diaspora să nu mai accepte organizarea congreselor sale de către guvernul Republicii Moldova din banii publici. Vorba veche spune: cine plătește, acela comandă muzica. Diaspora e cea care trimite bani în Republica Moldova. Cred ca nu e o problemă pentru liderii asociațiilor să se organizeze pentru convocarea unor întruniri anuale sau bianuale… Acum, cu dezvoltarea tehnologiilor informaționale, un congres poate avea loc și on-line. Dorință să fie. În ce privește proiectele, cred că acestea ar trebui să vină de la organizații specializate, nu de la guvern. Oricum cea mai mare parte a banilor pentru proiecte vin de la organizații internaționale percum OIM, SIDA etc. Guvernul doar trebuie să aibă grijă ca informația despre lansarea unor proiecte să ajungă în Diasporă. Ambasadele sunt, după mine, cele mai potrivite instituții pentru informarea Diasporei. 
  3. Coordonarea pe orizontală dintre asociațiile Diasporei. Aceasta poate fi asigurată fără crearea unor suprastructuri și președinți, fără competiție și concurență neloială între liderii asociațiilor sau după niște principii partizane (simpatii personale, interese de partid, afaceri comune etc). Aici se poate recurge la: a) crearea unor mese rotunde pe regiuni geografice: Masa rotundă (Alianța, Comuniunea, orice altă formă ce va gasi susținerea majorității participanților) pentru Europa de Vest, Europa de Est, America, Asia; b) crearea unor pagini pe Facebook cu acces general, gestionate de fiecare diviziune geografică prin înțelegere; c) elaborarea unor activități comune și pe regiuni, cu implicarea tuturor componentelor, privind temele arzătoare: legislație, guvernare, cultură, educație, caritate, rezolvare de cazuri concrete, proiecte comune etc; d) crearea unor baze de date transparente și exacte, lansarea de sondaje, colaborarea cu mass-media etc.
  4. Transparența și toleranța reciprocă în activitatea asociațiilor Diasporei. Aici este important să fie uitate supărările și neîncrederea reciprocă din trecut, cauzate de politicile greșite promovate la nivel de BRD. Să se ia de la zero și să se stabilească noi reguli de joc, corecte și transparente. Să se înțeleagă că societatea civilă se poate organiza pe orizontală și că se pot înființa sute de asociații, dacă oamenii doresc acest lucru. O asociație comunitară nu este un partid politic și nu-i reprezintă decât pe membrii săi, care au tot dreptul să-și creeze o asociație, chiar dacă sunt numai trei persoane, dar care au scopuri nobile comune. Liderii de partide din Diasporă ar trebui să renunțe la funcții în asociații în timpul exercitării mandatului politic. Interesul național și comunitar să prevaleze în discursuri, fapte și angajamente. Principiul win-win, când câștigă ambele părți, să devină unul de bază pentru parteneriatul Diasporă-Republica Moldova, dar și pentru componentele Diasporei.

Numai fiind bine organizată și eficientă, Diaspora va putea influența în bine situația din Republica Moldova și nu numai.

Doar împreună vom putea educa un electorat deschis la minte, elevat și imun la manipulare și corupție.

 

Ala Mîndîcanu

Montreal, Canada

 

Turneu Eugen Doga-Flacara Film-la Montreal Canada august 2015

                                       Turneul compozitorului Eugen Doga în Canada și SUA, la organizarea căruia au contribuit substanțial

Ala Mîndîcanu și membrii Asociației Moldovenilor din Quebec – Montreal, 16 august 2015

 

Flacăra TV recomandă şi:

Vot furat! Azi seară, Curtea de Apel a respins contestaţiile diasporei privind încălcarea dreptului de vot

Vot furat! Judecătoria de fond a respins demersul diasporei privind dreptul de vot ÎNCĂLCAT

Vot furat! O nouă lovitură pentru diaspora, instanța de fond i-a îngrădit drumul la Curtea Constituțională

Vot furat! Autorițile de la Chișinău limitează accesul la justiție moldovenilor de peste hotare

Vot furat! Peste 4000 moldoveni din diasporă cheamă statul în judecată, prima ședință pe 25 nov. 2016

 

Diaspora s-a solidarizat cu protestatarii din Chișinău: „Vot furat!”, „Vrem Moldova înapoi!”, „NU Dodon!”

La Chișinău s-a protestat și azi contra fraudării alegerilor prezidențiale: „Turul II repetat!” „NU Dodon!”

 

Vadim Brînzan din SUA: „Noi, diaspora, 1 mln de oameni, nu suntem reprezentaţi în organele puterii de stat”

Medicul Eduard Gherciu din Italia propune crearea unui organ autonom de coordonare a Diasporei MD

Vlad Spânu din SUA: E ridicol ca o ţară de 3 mln oameni să aibă 12 candidaţi, iar SUA cu 320 mln – 4

 

 

Sursa material: Ala Mîndîcanu / Moldova.ORG

Sursa foto: pagina fb Ala Mîndîcanu

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md

Recomandă prietenilor

Comentarii (2)

  1. […] Tribuna Diasporei! Ala Mîndîcanu crede în mobilizarea Diasporei pentru schimbarea situației de-A… […]

Dă-i un răspuns lui Flacăra TV | Ex-deputata Ala Mîndîcanu revine din Canada pentru a susţine un training privind Diaspora MD Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Flag Counter