Motto: „Fireasca Unire cu Patria-Mumă / Ne-a fost cel mai drept Ideal…”

Ne-a fost și ne este încă – dorință fierbite înaripată de un sfânt ideal. Atunci când toamna se îngână cu iarna, iar dinspre Carpați se aude ecoul unui cântec istoric „bătrân ca Unirea”, mi se pare că noi, cei care ne-am păstrat identitatea românească în nordul Bucovinei, suntem chiar mai vechi ca Unirea, asemenea cântecului Treceți, batalioane române, Carpații…

Nu-mi amintesc unde şi când l-am auzit prima dată, dar după emoţiile ce mă cuprind când îl aud, după fiorii şi furnicarii simţiţi din tălpi până-n creştet, îmi dau seama că întotdeauna a fost cu mine acest cântec. L-au cântat cu mândrie bunicii la 1918, l-au intonat părinţii în primii ani de şcoală, ca mai târziu să-l îngroape în inimă, să-l acopere cu frunze de pelin…

Şi totuşi, aşa cum era înecat în amar, „Treceţi, batalioane române, Carpaţii…”, era îngânat în surdină, în intimitatea casei sau undeva în câmp, când se adunau femeile la umbra vreunui copăcel rătăcit să-şi tragă răsuflarea după istovitoarea muncă de pomană în folosul statului sovietic. Atâta jale şi dor reverberau vocile lor, că nu putea fi vorba doar de un îndemn la trecerea Munţilor Apuseni. La alţi Carpaţi se gândeau românii bucovineni când chemau paşnic, prin cântec, batalioanele „cu frunze şi flori”.

Nu pot uita momentul când l-am văzut prima dată, ridicându-se în picioare şi cântând cu toată sala, acest cântec pe poetul și academicianul Grigore Bostan. Mă aflam la Gălăneşti, printre delegaţii la primul Congres al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina.

Atunci credeam sincer că „nădejdea e numai la noi, că ne aşteaptă izbânda” înainte. Atunci ştiam bine ce dorim, spre care izbândă ne îndreptăm. Acesta, însă, e un subiect pentru mai târziu.

Acum, câteva informaţii despre acest cântec drag. Deşi rar spectacol, prezentat de artişti din România, la care să nu răsune această melodie, puţini cunoaştem istoria cântecului.

Se presupune că a fost compus în Primul Război Mondial, ca un cântec de mobilizare la luptă. Versiunea originală conţine numai trei strofe şi a fost interpretată prima dată de corul bărbătesc din Finteuşul Mare, Maramureş. Iată, cele trei strofe istorice care-s „mai vechi ca UNIREA” (versiunea originală):

 

„Treceți, batalioane române, Carpații,
La arme cu frunze și flori,
V-așteaptă izbânda, v-așteaptă și frații
Cu inima la trecători.
 
Ardealul, Ardealul, Ardealul ne cheamă –
Nădejdea e numai la noi,
Sărută-ți, copile, părinții și frații
Și-apoi să mergem la război!
 
‘Nainte! ‘Nainte cu sabia-n mână,
Hotarul nedrept să-l zdrobim,
Să trecem Carpații, ne trebuie Ardealul
De-o fi să ne-ngropăm de vii!

 

Acestor trei strofe li s-au adăugat încă şase – una la început şi alte cinci la final – de către Cenaclul „Flacăra”. Faptul este recunoscut de poetul Adrian Păunescu:

„Din acest cântec excepţional trei strofe sunt cele istorice, iar restul, le-am scris noi, în vremea noastră, cu gândurile noastre, cu starea noastră de spirit, cu dorinţa noastră de pace, dar şi cu sentimentul că decurgem dintr-o galerie puternică de înaintaşi demni”, dezvăluie părintele Cenaclului „Flacăra”.

 

 

Adrian Păunescu despre cîntecul „Treceţi, batalioane române, Carpații!”

 

 

Versurile adăugate, care formează versiunea actuală, se referă la Marea Unire, de aceea ne sunt atât de apropiate sufletului, fericiți că în prag de iarnă avem aceste două sărbători: Zilele de 28 Noiembrie 1918 – Unirea Bucovinei cu România şi 1 Decembrie 1918 – Marea Unire de la Alba Iulia, care ne aduc un dram de bucurie în orice situaţii, asemenea cântecului evocat mai sus.

 

Maria Andrieș-Toacă

Cernăuți, 1 Decembrie 2020

 

 

Vasile Şeicaru – „Treceţi, batalioane române, Carpaţii!” (Oradea)

 

 

 

Flacăra TV notează că-n Istorie au intrat doar cîteva fotografii de la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, din 1 Decembrie 1918, realizate de unicul fotograf ajuns acolo – Samoilă Mîrza, veșnică lui neuitare!

 

 

 

 

 

 

Flacăra TV & Film recomandă şi:

Cenaclul Flacăra, Vasile Şeicaru: „Trăiască România!”, vers. Adrian Păunescu, muz. Nicu Alifantis

Andrei Păunescu şi Tatiana Stepa: „Doamne, ocroteşte-i pe români!”, versuri Adrian Păunescu

„O singură Putnă” de Adrian Păunescu și Emilian Onciu (arhivă video Chișinău, 1 Decembrie 1995)

Adrian Păunescu şi Gil Ioniţă – „Capul de la Torda” (Capul lui Mihai Viteazu…)

 

Nicu Alifantis: „Țara noastră-i țara noastră” (versuri Ion Nicolescu)

Ion şi Doina Aldea Teodorovici cântă „Trei culori” la Marea Adunare Naţională din 27-08-1991

videoCLIP Flacăra Film: „Basarabie, nu plânge!” cu Aurica Basarabeanca (muzică, versuri, voce)

 

DOC.// Cum s-a înfăptuit Unirea din 27 martie 1918: istoricul Sfatului Ţării, Actul Unirii, lista celor 86 deputaţi

Amintirile Elenei Alistar, prima femeie politician din spaţiul românesc şi singura care a votat Unirea la 27 martie 1918

La mulți ani, români din Bucovina! E ziua ta, „mîndră Bucovină”! / Scurt istoric al Unirii din 28 nov. 1918 

 

Nicolae Iorga despre Basarabia la 100 de ani de la ocupaţia din 1812 // articol şi video istoric

DOC.// Scrisoarea lui Iuliu Maniu către Pan Halippa la 10 ani de la Unirea Basarabiei cu România

Înainte să moară, Iuliu Maniu a regretat că l-a nedreptăţit pe Constantin Stere din Basarabia

 

 

 

Sursa material: Maria Andrieș-Toacă

Sursa foto: Internet, prima foto – Regele Ferdinand și Regina Maria, a. 1916

Sursa video: YouTube 1 /YouTube 2