Timişoara. FOTO km. zero al revoltei din 15-16 decembrie 1989, „revoluţia română” declanşată de maghiari

16-12-2014-FOTO doc-km 0 al revolutiei 1989-Timisoara-16-12-1989-Adevarul.ro

Scânteia Revoluţiei din 1989 s-a aprins la Biserica Reformată din Timişoara, în jurul pastorului László Tőkés, care urma să fie evacuat din casa parohială, din cauza opiniilor sale antiregim.

Biserica Reformată din Timişoara avea să fie pe 15 decembrie 1989 cel mai fierbinte loc din România. Câteva sute de enoriaşi maghiari au venit în apărarea pastorului reformat László Tőkés – un opozant al regimului comunist – care primise o sentinţă de evacuare din casa parohială, aflată în aceeaşi clădire cu Biserica Reformată. Supărarea autorităţilor a fost cu atât mai mare cu cât Tőkés a reuşit, în ciuda supravegherii Securităţii, să dea, în iulie 1989, un nou interviu unor jurnalişti canadieni, sosiţi în secret în Timişoara.

În aceeaşi clădire care adăposteşte atât Biserica Reformată, cât şi casa parohială se află, de altfel, mai multe apartamente. Dintre cei care locuiau acolo în urmă cu 25 de ani au mai rămas doi, iar printre ei este şi medicul stomatolog Iosif Kabai.

16-12-2014-Timisoara-medicul Iosif Kabai-participant evenim-15-16dec1989-Adevarul.roAcesta reia firul evenimentelor care au dus la revolta oamenilor din ziua de 15 decembrie 1989. „Duminică, pe 10 decembrie, László Tőkés a ţinut obişnuita slujbă din biserică, la care am participat şi eu. El i-a anunţat pe oameni că vineri, pe 15 decembrie, urma să fie evacuat şi le-a spus să vină şi ei în faţa bisericii. Luni, pe 11 decembrie, pastorul a fost chemat la Comitetul Judeţean de Partid şi a fost rugat să îşi anunţe enoriaşii că se schimbă data evacuării, urmând ca aceasta să aibă loc luni, 18 decembrie“, rememorează Kabai.

László Tőkés nu avea însă cum să-i anunţe pe oameni că evacuarea se contramandase, pentru că slujbele se ţin doar duminică, iar 15 decembrie cădea într-o vineri. „Sunt convins că se dorea evacuarea lui Tőkés după plecarea lui Ceauşescu în Iran, care era programată pe 17 decembrie. Unii au dorit ca dictatorul să fie plecat, iar la întoarcerea în ţară, pe aeroport, să nu mai fie aşteptat de nimeni. Dacă nu ieşea treaba, vina putea fi dată pe Tőkés şi pe unguri, fără probleme. Planurile lor a fost date peste cap“, crede Iosif Kabai.

În urma apelului făcut de Tőkés, maghiarii s-au strâns pe 15 decembrie în faţa bisericii, iar zona a fost rapid ocupată şi de securiştii în civil. O parte din protestatari au rămas şi peste noapte acolo.

S-a cântat „Deşteaptă-te române!“

16-12-2014-Timisoara-biserica baptista asalatat in 16dec1989-Adevarul.roArpad Gazda, pe atunci student la Facultatea de Fizică din Timişoara, a fost unul dintre maghiarii care au venit pe 15 decembrie în faţa Bisericii reformate, pentru a-l susţine pe Tőkés. „Am văzut că era lume multă adunată în stradă, venită să-l apere pe pastor. Ţin minte că aveam 20 de lumânări la mine, pe care le-am împărţit celor de acolo. Nu era încă un miting anti-regim sau anti-Ceauşescu, ci unul pro-Tőkés. La un moment dat, au venit şi mulţi români de la Biserica Baptistă. Atunci s-a cântat prima dată «Deşteaptă-te române!»“, îşi aminteşte Gazda Arpad, astăzi jurnalist.

Pe 15 decembrie seara, în jurul orei 20.00, în faţa bisericii, a oprit o Dacie neagră din care a coborât primarul de atunci al Timişoarei, Petru Moţ. Acesta a dorit să aibă un dialog cu Tőkés, însă a cerut să participe la discuţie şi patru martori dintre cei aflaţi afară. Ei aveau sarcina să transmită mesajul către mulţime. Printre aceştia s-a numărat şi Gazda Arpad.

„Primarul i-a promis lui Tőkés că rezolvă problema cu lemnele de foc, că se vor înlocui geamurile sparte de Securitate în zilele dinainte şi că soţia lui va avea parte de asistenţă medicală. Dar nu i-a putut promite nimic în cazul evacuării. Eu am fost desemnat să le transmit mesajul oamenilor în limba maghiară, iar Istvan Ion în limba română. Seara, la pe la ora 23.00, am vrut prind ultimul troleibuz şi am plecat acasă“, mai spune Gazda.

Protestul pro-Tőkés devine anti-Ceauşescu

A doua zi, pe 16 decembrie, în Piaţa Maria, s-au adunat vreo 500 de oameni, alături de maghiari venind şi credincioşii de la Biserica Baptistă, dar şi alţi cetăţeni din oraş. „Era o stare de frică şi de nelinişte. Pe 16, era deja foarte multă lume. Se cânta afară «Deşteaptă-te române!». Pe strada Timotei Ciparu era plin de maşini de securişti în civil, gata să intervină la un ordin“, povesteşte Iosif Kabai.

De altfel, medicul stomatolog precizează că în primăvara anului 1989, el a fost obligat să semneze o colaborare cu Securitatea, însă, ca prieten cu Tőkés, îi spunea acestuia tot ce se întâmpla. Înainte să fie luat cu forţa de autorităţi şi dus la Securitate, pastorul a reuşit să-i dea lui Kabai o plasă în care, pe lângă documente, era şi un jurnal ţinut de el. „Mi-a spus că dacă i se întâmplă ceva, eu am dovada că el este nevinovat. Era o presiune imensă pe mine. Am încercat să ascund totul în pod, m-am gândit chiar să distrug aceste dovezi. Nu am dormit în nopţile alea. Până la urmă, au fost înapoiate pastorului după Revoluţie, care a scris o carte numită «Asaltul Timişoarei»“, adaugă Iosif Kabai.

Pe 16 decembrie, în jurul orei 10.00, şi Arpad Gazda a revenit la biserica din Piaţa Maria. „Oamenii au început să se adune în număr şi mai mare. Protestul pro-Tőkés s-a transformat într-o manifestaţie anti-Ceauşescu. Nu ştiam dacă este o atitudine reală sau doar o provocare a securiştilor. Odată cu oprirea tramvaielor de către manifestanţi, numărul oamenilor a devenit foarte mare“, povesteşte Gazda.

 

                                Kilometrul zero. Fotografie realizată în 16 decembrie 1989 din clădirea Bisericii Reformate

16-12-2014-FOTO doc-km 0 al revolutiei 1989-Timisoara-16-12-1989-Adevarul.ro

 

Atacul final şi arestările

Toată ziua de 16 decembrie au avut loc lupte crâncene între manifestanţi şi forţele de ordine. S-au făcut numeroase arestări. După miezul nopţii, pe la ora 2.00, piaţa a fost evacuată şi închisă cu cordoane de miliţieni şi de scutieri de la trupele de Securitate. Tőkés, însoţit de soţie, de Kiss Pal, cumnatul soţiei pastorului, şi de Arpad Gazda au decis să se refugieze în biserică.

Se aştepta asaltul forţelor de ordine asupra clădirii. În timp ce trupele au spart uşa principală şi au năvălit în interior, cei patru au intrat pe un geam al bisericii din curtea interioară, folosind o scară. „Când am urcat pe scară, am văzut o umbră de persoană care a strigat: «Stai că trag!». Am baricadat uşa cu un dulap, însă au reuşit să intre peste noi. Erau vreo 15 persoane, printre care şi Iosif Veverca, fostul şef al Miliţiei Timiş. Acesta lovea cu bastonul în palmă şi spunea: «De când aştept acest moment! Rugaţi-vă, pentru că e ultima data când o faceţi!». Am fost duşi la sediul Securităţii, unde am fost bătuţi zdravăn de plutonul care se ocupa de noi. Ni s-a spus să mergem la Budapesta dacă vrem Revoluţie. Am fost puşi pe burtă cu mâinile întinse în faţă. Dimineaţa, după audieri, pe 17 decembrie, am fost transferaţi la penitenciar, unde am stat până pe 20 decembrie, când i-au eliberat pe toţi cei arestaţi“, rememorează Gazda Arpad.

În timp ce cei patru erau bătuţi şi audiaţi la Securitate, mulţimea adunată în Piaţa Maria a plecat în Complexul Studenţesc cu scopul de a-i scoate şi pe tineri în stradă, dar şi pe ceilalţi timişoreni de pe traseu. Pe 17 decembrie 1989, Armata a intervenit cu arme de război şi au apărut primele victime ale Revoluţiei.

 

 

Sursa material: ziarul Adevărul / Ştefan Both

Sursa foto: www.adevarul.ro

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md