Sfîntul Constantin a văzut Crucea pe cer, iar Sfînta Elena a găsit Crucea Mîntuitorului pe Golgota


Constantin și Elena, Sfinții Imparati care au scos creștinismul din catacombe.

Pe 21 mai (3 iunie pe stil vechi) ii sarbatorim pe Sfintii Imparati Constantin si Elena, cei „intocmai cu Apostolii”.

Constantin cel Mare a fost primul fiu a lui Constantius Chlorus si al Elenei. A fost proclamat August in anul 306, moment in care ii confera mamei sale, Sfanta Elena, titlul de „Nobilissima Femina” (Doamna prea nobila), iar in anul 325, ii acorda distinctia de „Augusta”.

Sfantul Constantin cel Mare este primul imparat roman crestin. Dupa ce l-a invins pe imparatul pagan Maxentiu, Constantin da, in anul 313, celebrul Edict de la Milan, prin care religia crestina devine o religie permisa.

Lucrarea sa misionara nu se opreste aici. Scuteste Biserica de dari, drept de care nu se bucurau templele pagane, si ii inapoiaza tot ceea ce ii fusese confiscat, acordandu-i si dreptul de a primi donatii. Nu trebuie uitat nici ajutorul acordat episcopilor cu sume importante din tezaurul statului, pentru ridicarea de biserici si intretinerea clerului. El a daruit Bisericii si dreptul de eliberare a sclavilor. A inlaturat din legile penale pedepsele contrare crestinismului, precum: rastignirea, zdrobirea picioarelor, stigmatizarea (arderea cu fierul rosu). Prin legea din 321, Constantin cel Mare a generalizat duminica drept zi de repaus in Imperiu. Imparatul Constantin a adoptat legi care interziceau adulterul si avortul, abandonarea copiilor nou nascuti, rapirea copiilor si vinderea copiilor din motive de saracie.

Datorita lui are loc primul Sinod Ecumenic, tinut in anul 325, la Niceea, pentru afirmarea dreptei credinte. Amintim ca in cadrul acestui Sinod au fost alcatuite primele 7 articole ale Simbolului de credinta (Crezul), a fost fixata data Pastilor (prima duminica dupa luna plina, dupa echinoctiul de primavara) si s-au dat 20 de canoane referitoare la disciplina bisericeasca. La sfarsitul lucrarilor, cand Osiu de Cordoba a rostit articolele din Crez, Constantin a spus: Da, acesta este adevarul. Nu sunt teolog, dar simt ca aici este adevarul. Sunt convins ca nu voi l-ati facut, ci Dumnezeu care a lucrat cu voi”. 

Constantin cel Mare a primit botezul de la episcopul Eusebiu de Nicomidia in luna mai, anul 337. A trecut la cele vesnice in acelasi an, pe 21 mai.

In iconografia ortodoxa, Sfintii Imparati Constantin si Elena au intre ei asezata Sfanta Cruce, pentru ca Sfantul Constantin a descoperit Crucea pe cer, iar Sfanta Elena in pamant. Mentionam ca in ajunul luptei cu Maxentiu, Constantin a vazut pe cer ziua, in amiaza mare, o cruce luminoasa deasupra soarelui cu inscriptia: in hoc signo vinces” (prin acest semn vei birui). Noaptea, in timpul somnului, i se descopera Hristos, cerandu-i sa puna semnul sfintei cruci pe steagurile soldatilor. Dand ascultare poruncii primite in vis, iese biruitor in lupta cu Maxentiu. Pe acest eveniment este pusa, de foarte multi cercetatori, convertirea imparatului la religia crestina.

Mama sa, Elena, a reusit sa descopere pe dealul Golgotei Crucea pe care a fost rastignit Hristos. Potrivit traditiei, in urma sapaturilor s-au gasit trei cruci. Pentru a se identifica crucea pe care a fost rastignit Hristos, au atins cele trei cruci de un mort. Acesta a inviat in momentul in care a fost atins de Crucea Domnului. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat Crucea si a inaltat-o in fata multimii, iar ziua de 14 septembrie a devenit sarbatoarea Inaltarii Sfintei Cruci in calendarul crestin. Datorita demersului ei de a cauta Crucea Mantuitorului, Sfanta Elena este si ocrotitoarea arheologilor. Numele ei se traduce „faclie”, „tortza”, „stralucirea soarelui”.

 

La multi ani fericiti tuturor celor care poarta aceste nume imparatesti – Constantin şi Elena!

 

Sfintii Imparati Constantin si Elena-moaste-600px

 

 

 

Flacăra TV & Film recomandă şi:

Istoricul şi semnificaţiile profunde ale sărbătorii Înălţarea Sfintei Cruci

 

Prin semnul Crucii ne încredințăm mintea, inima și puterea noastră Sfintei Treimi

Tâlcurile Rugăciunii Domneşti „Tatăl Nostru“, lăsată de Înşuşi Iisus Hristos

Tălmăcirea „Crezului“ – simbolul Credinţei, Rugăciunea care exprimă esenţa Învăţăturii Sfintei Treimi

Părintele Dumitru Stăniloae despre Puterea rugăciunii pentru aproapele // scurt și clar

 

„Rugăciunea pentru neam” a părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa, care a făcut 21 de ani de închisoare comunistă

Nicolae Steinhardt, evreul creştinat, despre Hristos – „reţeta de fericire”

Catacombele Ortodoxiei.ro: Obârşia răului. Lupta comunismului împotriva Bisericii lui Hristos

 

 

Sursa material: Ceştin Ortodox

Sursa foto: presa Galaţi şi Ceştin Ortodox

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md

Recomandă prietenilor

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Flag Counter