Reportaj zguduitor despre satele părăsite ale R. Moldova, 50 localități ar putea dispărea…

Sate Biserici parasite-captura TVR

Republica Moldova este o ţară tânără, dar cu o populaţie îmbătrânită. Zilnic, 100 de cetăţeni moldoveni fug din ţară, în căutarea unei vieţi mai bune şi nu se mai întorc, lăsând în urmă sate pustii, bătrâni îndureraţi şi copii lipsiţi de grija părintească.

După un sfert de secol de Independenţă, suntem cu un milion mai puţini… În timp ce autorităţile încearcă să-i întoarcă acasă pe moldovenii plecaţi, dintre cei rămaşi, unul din trei este pe cale de ducă. Cincizeci de localităţi ar putea dispărea de pe hartă după ce vor fi făcute publice rezultatul Recensământului din 2014, sate fără nicio suflare…

Pe drumul principal al satului Bondareuca din raionul Teleneşti alergau pe timpuri zeci de copii. Traseul făcea legătura dintre casele localnicilor şi singurul magazin din sat, uşa căruia a fost închisă definitiv cu trei sau poate chiar patru decenii în urmă. Acum însă, drumul duce spre nicăieri. Tot ce a mai rămas din vechea localitate, sunt doar două case ruinate şi părăsite, uitate de lume.

Satul pare mai degrabă o câmpie mică, într-un pustiu alb, care nu are nici început şi nici sfârşit. Peste localitate domneşte o linişte apăsătoare, care rareori este întreruptă de lătratul cânilor sau zbieratul oilor.

Satul însă este viu. Cu şapte ani în urmă, în casa de la marginea aşezării a fost deschisă o stână, iar acum, singurii locuitori din Bondareuca sunt trei ciobani şi câteva animale.

Peste câţiva ani, satul Vanţina din raionul Soroca s-ar putea pomeni în aceeaşi situaţie. De aproape jumătatea de veac nimeni nu s-a mai născut aici. Acum în sat locuiesc doar trei familii, care îşi duc traiul departe de jocurile politice de la Chişinău. „În 1912, când s-a format abia, erau trei familii. După asta s-a dezvoltat, au fost şi 40 la număr, dar acum au rămas doar trei”, povestește primarul comunei Pârlița, Gheorghe Buzurniuc.

Pentru oamenii din Vanţina fiecare zi este o nouă provocare. Chiar dacă fântânile au secat şi sunt nevoiţi să aducă apă de la kilometri distanţă, ei n-au de gând să-şi părăsească baştina – prea multe amintiri îi leagă de locurile în care au copilărit şi şi-au crescut copii. Tot ce le-a mai rămas este doar o bisericuţă mică, amplasată pe cel mai înalt deal din sat, care veghează asupra oamenilor şi în care sunt oficiate slujbe doar de sărbători.

„Avem telefon, TV, drum, apa nu avem şi ne descurcăm aşa cum putem. N-am unde mă duce. Când oi fi mai bătrână poate m-oi duce”, spune o localnică.

În timp ce moldoveni-şi caută un loc prin lume, în ţară satele fantomă se-nmulţesc pe zi ce trece. Aproximativ 50 de localităţi ar putea dispărea de pe hartă după ce vor fi făcute publice rezultatele Recensământului din 2014. Una dintre ele este satul Ciofu din raionul Teleneşti. Aici, în prezent locuiesc mai puţin de 20 de oameni, dintre care, o bună parte, muncesc peste hotare.

Mătuşa Lidia este cea mai vârstnică locuitoare din sat. Bătrâna îşi aminteşte cu nostalgie de vremurile în care la fiece casă ardea candela şi focu-n sobă. Acum însă, satul arată ca un cub de gheaţă, în care totul pare amorţit.

„Îs patru familii, dar cea mai bătrână-s eu. A fost multă lume, dar s-au dus prin România, prin Bălţi, au murit mulţi, cu vremea s-o înstrăinat. Vin copii, mă ajută, n-am ce zice”, mărturisește bătrâna.

Bucuroasă să ne vadă, bătrâna ne-a chemat în casă să ni-i prezinte pe cei 13 copii, pe care i-a crescut cu dragoste şi i-a dat la şcoli, să înveţe carte. Toate fotografiile lor sunt la vedere, pe un perete, chiar în faţa patului, în care femeia de 86 de ani îşi odihneşte bătrâneţile. Zilnic, îşi începe dimineţile şi îşi încheie zilele sub privirile lor calde şi iubitoare.

„N-o plecat nimeni, că noi i-am educat tare frumos. Aista-i soţul meu, asta-i fetiţa cea mică, Clara, e învăţătoare. Care-i director, care-i învăţător, toţi sunt învăţaţi”, spune cu mândrie Lidia Munteanu.

Oamenii din localitate nu-şi amintesc să fi existat aici vreodată oficiu poştal, şcoală sau centru medical. Ei spun însă că au învăţat să se descurce în orice situaţie, iar pământul e rodnic şi-i hrăneşte cu de toate.

„Producţia o cumpărăm pe o lună. Făină facem, ulei facem, că avem pământ, muncim”, spune Mariana Capreș, o altă locuitoare a satului Ciofu.

Câte o dată, doar vulpile şi lupii îi mai sperie, dar nu într-atât încât să renunţe la tot şi să plece de aici. „Vulpi, lupi mai sunt. Dar mai ales vulpile acum umblă, numai păsări să leşi”, spune Lilia Cateri, o altă locuitoare.

Cel mai greu le este însă celor trei copii din sat, care sunt nevoiţi să străbată zilnic câte șapte km până la cea mai apropiată şcoală. „Este destul de greu, pentru că ne ducem pe jos, când e frig, prin ploaie, ninsoare, e foarte greu”, povestește Elizaveta Bulat, elevă în clasa a IX-a.

După un sfert de secol de Independenţă, Moldova s-a împrăştiat prin lume. Potrivit unui studiu al PNUD, anual, populaţia ţării se reduce cu opt mii de locuitori. E ca şi cum câte șase sate medii ar dispărea pur şi simplu în fiecare an. Reîntoarcerea moldovenilor plecaţi peste hotare este una dintre priorităţile de bază ale autorităţilor.

„Ca şi acţiuni pentru perioada următoare, pentru a întoarce cât mai mulţi moldoveni acasă, este oferirea la cele 10 puncte locale, deschise în cadrul agenţiilor teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă, a unor servicii integrate pentru migranţii reîntorşi, astfel încât, la acest ghişeu, să obţină informaţia la care servicii să se adreseze. La fel, vorbim despre proiecte economice, cum ar fi PARE la care statul învesteşte un leu la leul investit de către migranţi, astfel încât să fie dezvoltate afaceri la nivel local”, explică viceministra Muncii, Anastasia Oceretnîi.

Este greu să ajungi acolo unde nimeni nu a mai călcat de zeci de ani. Noi însă am lăsat primele urme în zăpadă, în speranţa că nu e totul pierdut. Mai ales că singurii locuitori ai satelor pe cale de dispariţie n-au de gând să plece. Ei au obosit să aştepte o minune sau acţiuni concrete şi au învăţat că schimbarea începe de la fiecare din noi, convinşi fiind că omul este cel care sfinţeşte locul.

 

Reportaj zguduitor de Ana Bejenaru pentru Moldova 1 TV

 

 

 

Sursa material: știri TRM

Sursa foto: captură video TVR – imagine simbol

Sursa video: Moldova 1 TV

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md