09.04.2015, 21:29

5846

0

Dosarul transnistrean

Proiectul unionist, dar fără Transnistria, lansat de fostul preşedinte Traian Băsescu este privit cu rezerve de către specialiştii români, care cred doar în integrarea europeană a Republicii Moldova.

Însă, dincolo de Prut, mesajul fostului preşedinte este citit într-o notă optimistă, ca fiind o soluţie viabilă pentru Republica Moldova.

Fostul preşedinte Traian Băsescu a reluat, de curând, ideea unirii României cu Republica Moldova,  un deziderat politic ratat în mandatul său de preşedinte, şi le-a sugerat politicienilor moldoveni să ia în calcul renunţarea la teritoriul transnistrian, aflat sub control rusesc.

„Calea europeană clasică înseamnă 14-15 ani de intrare în UE, dar după Ucraina nu aveţi senzaţia că UE a înţeles semnalul? Dacă această cale  e lungă, am şi o altă cale? Un plan B, unirea cu România. Aici, am două variante: unirea cu tot cu Transnistria sau să spun: Transnistria, asta e, sunt momente în care o generaţie de politicieni trebuie să sacrifice câte ceva. Ar trebui să existe un referendum care să treacă. Eu, când am avut ocazia să discut foarte privat cu politicienii moldoveni, le-am spus că s-ar putea să meargă către Vest fără Transnistria. Ideal, în viitor, ar fi dacă s-ar consolida Ucraina să poţi proceda la un schimb de teritoriu“, a spus Băsescu, într-un interviu la B1 TV, întors recent dintr-o vizită privată la Chişinău, unde s-a întâlnit cu preşedintele moldovean Nicolae Timofti.

Cât de viabilă este o astfel de ipoteză în actualul context internaţional?  Este dispusă Republica Moldova să renunţe la Transnistria pentru a accede în spaţiul UE, prin unirea cu România ? La aceste întrebări au răspuns specialiştii români şi moldoveni contactaţi de „Adevărul“. 

„Rezolvarea conflictului transnistrian“ 

Analiştii români de politică externă nu cred în varianta propusă de Băsescu, de unire a României cu Republica Moldova, fără Transnistria, ci în procesul de integrare europeană clasică a Republicii Moldova. Totuşi, analiştii îi dau dreptate fostului preşedinte în privinţa Transnistriei, un focar de instabilitate care trage în jos Republica Moldova în drumul său european. „Eu văd unirea în cadrul procesului de integrare europeană. Atâta vreme cât Republica Moldova ar putea fi dedicată procesului de integrare europeană, putem vorbi de apropiere dintre cele două state. Aici apare problema legată de Transnistria. Republica Moldova are două condiţionalităţi: reformele structurale, prin care am trecut şi noi, şi rezolvarea problemei transnistriene. Fără rezolvarea conflictului transnistrian, Republica Moldova nu este eligibilă pentu UE. În ceea ce priveşte unirea, argumentul hotărâtor este voinţa celor două popoare. Renunţarea la Transnistria este o decizie extrem de greu de luat din punct de vedere politic“, a declarat Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe. 

„O gogomănie“ 

Analistul de politică externă, Oana Popescu, îi aminteşte lui Traian Băsescu că influenţa Rusiei pe teritoriul transnistrean s-a consolidat în mandatul său de preşedinte. „Cu siguranţă, Republica Moldova ar avea o soartă mai simplă fără Transnistria pentru că o parte din influenţa rusească se exercită prin trupele pe care Rusia le are acolo, prin industria de acolo şi prin exploatarea existenţei acestui conflict îngheţat. Este corectă afirmaţia din acest punct de vedere. Pe de altă parte, în privinţa relaţiei cu România, trebuie să pornim de la altă afirmaţie pe care a făcut-o Traian Băsescu, aceea că «R. Moldova a fost controlată de Rusia şi şansele ei de integrare sunt minime.» S-a consolidat acest control rusesc inclusiv în anii în care a fost el preşedinte. În contextul în care spui că R. Moldova nu mai are nicio şansă în UE, să pui problema unirii cu România mi se pare o gogomănie“, a spus specialistul. 

„România s-ar comporta ca Rusia“ 

Oana Popescu desfiinţează planul propus de Traian Băsescu pe care îl asociază cu acţiunea Federaţiei Ruse în Ucraina, prin anexarea Crimeei, care a modificat graniţele după bunul plac.

„Nu poate exista un plan B. Singura modalitate prin care R. Moldova să aibă un destin european este încadrarea în algoritmul aderării la UE. Astfel de decizii, modificări de graniţe, încercăm să forţăm mâna UE, să băgăm R. Moldova cu de-a sila în UE, înseamnă că nu ne comportăm ca membri responsabili în UE. Nu poate România să bage R. Moldova pe gât UE. România s-ar comporta ca Rusia. Am o populaţie de etnie românească, a cărei suveranitate am recunoscut-o, dar consider că am o responsabilitate şi vreau să-i anexez, vreau să modific graniţele. O să anexez Crimeea pentru că am o datorie. Nu este posibil aşa ceva. R. Moldova nu doreşte acest lucru. Să presupunem că populaţia şi-ar dori unirea, nu ne putem permite să importăm un număr de cetăţeni cu paşaport rusesc, care vorbesc limba rusă. Discutăm nişte scenarii utopice, care ne fac rău“, a mai spus Oana Popescu. 

„S-ar transforma în Kaliningrad“

Dacă în ochii analiştilor români scenariul creionat de Traian Băsescu este unul fantasmagoric, specialiştii din Republica Moldova îl privesc ca pe o soluţie de rezervă, care i-ar putea scoate din impas pe moldovenii de peste Prut care doresc orientarea către Vest. „Acest teritoriu controlat de Rusia este o piedică în calea, nu numai a integrării, dar şi a reformelor şi a modernizării R. Moldova. Moscova stă acolo pentru a ţine R. Moldova în şah, dar şi ca o suliţă în coasta Ucrainei. Se pune întrebarea: Este comunitatea internaţională, partenerii occidentali, ai R. Moldova şi ai Ucrainei de acord cu separarea R. Moldova de Transnistria? Occidentul nu are nevoie de legalizarea unui teritoriu controlat de Rusia în apropierea UE. R. Moldova s-ar simţi mai bine fără Transnistria, dar chiar dacă Guvernul R. Moldova ar anunţa că cedează Transnistria, nu cred că partenerii noştri occidentali şi comunitatea internaţională ar fi pregătită pentru o soluţie atât de simplă“, a spus publicistul Petru Bogatu.

Analistul politic de origine moldovenească crede că unirea României cu Republica Moldova s-ar putea produce rapid în condiţiile repetării scenariului din Ucraina. „Sondajele arată că populaţia este speriată de evoluţiile din Ucraina, iar R. Moldova este vulnerabilă pentru că nu este în NATO. Băsescu nu greşeşte atunci când spune că în acest condiţii, R. Moldova va fi nevoită să se unească cu România. Ameninţările sunt tot mai mari, iar în acest context se poate crea o nouă paradigmă politică aici. Cred că mesajul lui Băsescu a fost în sensul în care România să fie pregătită pentru astfel de schimbări“, a mai spus Petru Bogatu.

Fostul ambasador al Republicii Moldova în Rusia, Anatol Ţăranu, nu exclude posibilitatea ca Republica Moldova să fie dispusă să renunţe la Transnistria, în eventualitatea reîntregirii teritoriale a celor două popoare. „La prima vedere, declaraţia fostului preşedinte Traian Băsescu pare raţională. Dacă se va ajunge până la implementarea în practică a unirii, ar putea să se discute şi această variantă. În parcursul european, R. Moldova va fi nevoită să meargă cu Transnistria chiar dacă este o frână în calea europeană. Ar însemna ca Transnistria să se transforme într-un al doilea Kaliningrad, o zonă în care Rusia s-ar afla cu acte în regulă“, a declarat Anatol Ţăranu. 

„Unirea se va produce“ 

Propunerea lui Traian Băsescu a fost primită cu entuziasm de unioniştii moldoveni, care, susţin analiştii de peste Prut, parcă sunt tot mai mulţi. „Societatea civilă, cercurile unioniste care sunt tot mai influente în ultimul timp, salută această declaraţie. Ideea unionistă pluteşte în aer şi câştigă tot mai mult teren de la un timp încoace. Băsescu, care este conectat la pulsul opiniei publice, a spus ce aştepta de la el o parte semnificativă a populaţiei. Sondajele care se fac în ultimul timp diferă extrem de mult faţă de acum zece ani. Recensământul din 2014 spune că mai mult din jumătate din populaţia R. Moldova este conştientă că vorbeşte limba română. Acum 12 ani era de 20%. Este o creştere dublă. Impactul evoluţiilor din Ucraina este mare şi schimbă lucrurile. Straturile active ale populaţiei care dă tonul în societate, care iese la proteste, mitinguri, promovează ideea unionistă. Aici intră tinerii, studenţii, populaţia şcolită“, a spus publicistul Petru Bogatu.

Pentru demararea unui astfel de demers este nevoie şi de voinţă politică, însă actuala guvernare ar riscă să-şi piardă din electorat dacă şi-ar asuma un astfel de obiectiv naţional, aşa cum este unirea României cu Republica Moldova. „Cercurile guvernante nu au reacţionat sub nicio formă. Partidele de guvernământ sunt obligate să fie rezervate, mai cu seamă Partidul Democrat, dar şi Partidul Liberal Democrat, au alegători cu viziuni diferite“, a mai spus Petru Bogatu.

Fostul ambasador al Moldovei la Moscova, Anatol Ţăranu,  crede că înfăptuirea unirii este realizabilă şi aduce ca argument experienţa istorică. „Ideea unionistă este susţinută astăzi la Chişinău doar de forţe politice marginale. Nu este un sprijin din partea partidelor cu pondere. Deci, acest scenariu nu este realist astăzi la Chişinău. Însă creşterea pericolului militar ar putea schimba situaţia brusc, ca în 1918, şi i-ar pune pe moldoveni în faţa faptului de a lua o decizie radicală.

Cu un an înainte de evenimentele din martie 1918, nimeni nu se încumenta să presupună că Basarabia va deveni teritoriu românesc. Moldovenii din Basarabia trebuie să conştientizeze că există şi această cale. Eu sunt convins că odată şi odată se va produce şi această unire, dar trebuie să lăsăm timpul“, a spus Anatol Ţăranu, fost ambasador al Republicii Moldova în Rusia.

Sursa material: Adevărul / Mădălina Mihalache

Sursa foto: www.activenews.ro