Postul Sfintelor Paști sau Postul Mare (scurt istoric și rânduială bisericească)


Postul Sfintelor Pasti este cel mai lung si cel mai aspru din posturile de durata intalnite in Biserica Ortodoxa, este cunoscut si sub denumirea de Postul Mare. Tinand seama ca el aminteste si de postul celor 40 de zile tinute de Hristos inainte de inceperea activitatii Sale mesianice (Luca IV, 1-2), a primit si numele de Paresimi. In vechime, Postul Sfintelor Pasti avea menirea de a-i pregati pe cei ce urmau sa primeasca botezul in noaptea Invierii.

Postul Sfintelor Pasti – felul postirii

In primele secole, unele persoane posteau doar in Vinerea Patimilor, altele doua zile inainte de Pasti, altii o saptamana, in vreme ce unii posteau opt saptamani.

La sfarsitul secolului al III-lea, Postul Sfintelor Pasti a fost impartit in postul prepascal (Postul Paresimilor) care tinea pana la Duminica Floriilor, cu o durata variabila si Postul Pastilor (postul pascal), care tinea o saptamana, adica din Duminica Floriilor pana la cea a Invierii Domnului. Dupa Sinodul I ecumenic de la Niceea din anul 325, Biserica de Rasarit a adoptat ca durata acestui post sa fie de sapte saptamani, durata prezenta si astazi.

„Conform traditiei stabilite cu timpul in Biserica, in cursul Postului Mare se posteste astfel: in primele doua zile (luni si marti din saptamana prima) se recomanda, pentru cei ce pot sa tina, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare pana spre seara, cand se poate manca putina paine si bea apa; la fel in primele trei zile (luni, marti si miercuri) si ultimele doua zile (vinerea si sambata) din Saptamana Patimilor. Miercuri se ajuneaza pana seara (odinioara pana dupa savarsirea Liturghiei Darurilor mai inainte sfintite), cand se mananca paine si legume fierte fara untdelemn. In tot restul postului, in primele cinci zile din saptamana (luni-vineri inclusiv) se mananca uscat o singura data pe zi (seara), iar sambata si duminica de doua ori pe zi, legume fierte cu untdelemn si putin vin. Se dezleaga de asemenea la vin si untdelemn (in orice zi a saptamanii ar cadea), la urmatoarele sarbatori fara tinere (insemnate in calendar cu cruce neagra): Aflarea capului Sfantului Ioan Botezatorul (24 februarie), Sfintii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, inainte-serbarea si dupa-serbarea Buneivestiri (24 si 26 martie), precum si in ziua Sfantului Gheorghe (23 aprilie), iar dupa unii si in Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri (25 martie) si in Duminica Floriilor se dezleaga si la peste (cand insa Bunavestire cade in primele patru zile din Saptamana Patimilor, se dezleaga numai la untdelemn si vin, iar cand cade in vinerea sau sambata acestei saptamani, se dezleaga numai la vin)”. Parintele Prof. Dr. Ene Braniste – (Liturgica Generala, Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, 1993).

Postul Mare era tinut cu rigozitate

Canonul 69 apostolic osandea cu excomunicarea pe credinciosi si cu caterisirea pe slujitorii Bisericii, in cazul in care acestia nu tineau Postul Sfintelor Pasti. Erau acceptate exceptiile, doar in caz de boala.

Liturghia din Postul Sfintelor Pasti

Liturghia, avand un caracter de sarbatoare si bucurie, iar Postul Sfintelor Pasti fiind un timp al infranarii, Sfintii Parinti au randuit ca in perioada acestui post sa nu se savarseasca Sfanta Liturghie decat sambata si duminica. In celelalte zile se poate oficia Liturghia Darurilor mai inainte sfintite, cu exceptia zilelor aliturgice, cand nu se oficiaza nicio Liturghie. Liturghia Darurilor mai inainte sfintite a luat fiinta datorita dorintei unor credinciosi de a se impartasi si in cursul saptamanii. Amintim ca in cadrul acestei Liturghii, Sfintele Daruri sunt sfintite la Liturghia oficiata duminica, sunt pastrate pe Sfanta Masa, iar in cursul saptamanii, atunci cand se savarseste Liturghia Darurilor sunt oferite credinciosilor spre impartasire. Potrivit randuielii de postire a Bisericii, in zilele de rand din Postul Mare, se ajuneaza pana la apusul soarelui, iar impartasirea se face seara dupa Vecernie.

In sambetele din Postul Mare se savarseste Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur, iar in primele cinci duminici de post se oficiaza Liturghia Sfantului Vasile cel Mare. In duminca Floriilor – Liturghia Sfantului Ioan Gura de Aur, iar in Saptamana Patimilor, joi si sambata, Liturghia Sfantului Vasile cel Mare.

„Daca am pacatuit, vom posti pentru ca am pacatuit. Daca n-am pacatuit, vom posti ca sa nu pacatuim. Sa dam ceea ce avem: postul, si vom primi ceea ce nu avem: nepatimirea”.

 

Adrian Cocosila

 

Mitropolit Bartolomeu Anania – Predica la Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (2008)

 

 

 

 

Flacăra TV & Film recomandă şi:

Părintele Petroniu Tanase: „Prima săptămână a Postului Mare”

Părintele Arsenie Boca: „Despre post si cat e de vechi postul”

Postul – o problemă de bun simț

 

 

Sursa material: Creștin-Ortodox

Sursa foto: Informația Zilei

Sursa video: Informații Ortodoxe

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md

Recomandă prietenilor

Comentarii (6)

  1. […] Postul Sfintelor Paști sau Postul Mare (scurt istoric și rânduială bisericească) […]

  2. […] Postul Sfintelor Paști sau Postul Mare (scurt istoric și rânduială bisericească) […]

  3. […] Postul Sfintelor Paști sau Postul Mare (scurt istoric și rânduială bisericească) […]

  4. […] Postul Sfintelor Paști sau Postul Mare (scurt istoric și rânduială bisericească) […]

  5. […] Postul Sfintelor Paști sau Postul Mare (scurt istoric și rânduială bisericească) […]

  6. […] Postul Sfintelor Paști sau Postul Mare (scurt istoric și rânduială bisericească) […]

Dă-i un răspuns lui Flacăra TV | Deniile din Săptămâna Patimilor Mântuitorului Iisus Hristos (semnificația fiecărei zile pe scurt) Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Flag Counter