Părintele nostru Alexei Mateevici – „Basarabenilor” (poem testament)


Alexei Mateevici, basarabean din Bugeac, mort ca preot militar în 1917 (luase parte la luptele de la Mărăşeşti), ar fi fost un poet mare dacă trăia. Numai Eminescu a mai ştiut să scoată atîta mireasmă din ritmurile poporane”, – apreciere a titanului criticii literare româneşti George Călinescu.

Cinstim astăzi pe vrednicul nostru părinte Alexei Mateevici (16 martie 1888 – 13 august 1917), poet cu har, autorul capodoperei literare Limba noastră (1917), pusă pe note de prietenul său, preotul compozitor Alexandru Cristea în anul 1938, la Bucureşti. O creaţie minunată a doi preoţi, devenită mai tîrziu, în 1995, imnul de stat al Republicii Moldova, avînd un aranjament muzical de toată frumuseţea creat de mult regretatul compozitor Valentin Dînga.

Alexie Mateevici-portret oval-alb-negruLa fel ca şi compozitorul de geniu Ciprian Porumbescu, părintele Alexei Mateevici a trăit numai 29 de ani, dar ne-a lăsat moştenire adevărate comori teologice, literare, publicistice, precum și traduceri din marii clasici ai literaturii ruse.

Se pare că presimţirea omului nu este o poveste… Anul 1917, ultimul din viaţa sa, a fost unul cu totul deosebit pentru creaţia poetului Alexei Mateevici, fiu al preotului Mihail Mateevici.

Precum se ştie, poemul Limba noastră a fost scris în anul 1917, fiind citit de Alexei Mateevici personal la primul Congres al Învăţătorilor moldoveni din Basarabia, care a avut loc între 25 și 28 mai 1917.

Peste o lună şi jumătate, la 10 iulie 1917, fiind preot militar pe front, deci, la un pas de moarte, Dumnezeu îl învredniceşte să scrie la Mărăşeşti o altă capodoperă literară, poemul Basarabenilor, considerat de critica literară drept testament spiritual pentru urmaşi, întrucît, la scurt timp – 13 august 1917, părăseşte această lume…

„Mateevici a crescut ca un înger, a trăit ca un erou al culturii şi a murit ca un sfînt al Naţiunii”, – scria un alt mare preot al Neamului, Vasile Ţepordei, cuvinte imortalizate pe piatra din dreapta monumentului lui Alexei Mateevici, ridicat în curtea Casei-muzeu din Zaim, Căuşeni (vezi foto mai jos).

Alexei_Mateevici_impreuna_cu_sotia_si_fiica_1916-hasdeu.mdSă-l cinstim mereu cu drag, cu pietate pe marele apostol al cuvîntului românesc în Basarabia, Alexei Mateevici, mai cu seamă prin valorificarea operei sale de învăţătură, de mare folos sufletului și minții noastre, or, cunoaşterea creaţiei, a faptelor unei personalităţi de vastă cultură şi spiritualitate este cel mai frumos şi mai luminos omagiu adus de noi, moştenitorii.

Să ne reamintim poemul testament Basarabenilor de Alexei Mateevici, care parcă ar fi scris pentru noi, basarabenii rătăciţi de astăzi Să luăm-aminte la sensul profund al cuvintelor preotului şi să-i urmăm sfatul: de a găsi în Seminţia noastră prorocul, adică Omul înțelept, Omul potrivit, Omul binecuvîntat de Hristos, care să ne scoată din mlaştina unei societăţi imorale, corupte, înrobite de arginți și toate bogăţiile materiale. Altfel, nu vom supravieţui ca Neam, „Căci scoşi veţi fi atunci din joc / Şi-ţi rămînea fără noroc…”

 

Alexei Mateevici: Basarabenilor

Alexie_Mateevici,_bustul de la mormant-Cimitirul Central-ChisinauSă ştiţi: de nu veţi ridica
Din sînul vostru un proroc,
În voi viaţa va seca,
Zadarnic soarta veţi ruga,
Căci scoşi veţi fi atunci din joc
Şi-ţi rămînea făr’ de noroc.

Din cheag de lacrimi, de dureri,
Din trăsnet de mînie sfîntă,
Şi din nădejdi şi zbuciumări,
Din năzuinţi şi frămîntări
El trebui facla să-şi aprindă
Şi-n el pe toţi să vă cuprindă.

Şi-n ţara voastră va purcede
Pe drum de spini şi chinuire
Cu gloata celor cari l-or crede;
Şi duh aprins de înnoire
Va duce-n propovăduire.

Alexie Mateevici-Casa-muzeu-Zaim CauseniEl jalea vechilor cîmpii
Numa-ntr-o lacrimă va strînge,
Din spic, din strugurul de vii
În stropi va scurge ape vii:
Din spic – sudori, din viţă – sînge
Le va sorbi şi nu-ţi mai plînge,
C-atunci sorbiţii stropi vor arde
Din ţară toată vrăjmăşia,
Clevetitori, duşmani de moarte,
Şi cei cu limbi în două sparte
Atunci vor căuta frăţia
Şi lepăda-vor viclenia.

Şi toţi veţi fi un gînd ş-un nume
Şi înfrăţiţi veţi făuri
Un viitor mai bun în lume,
Iar el va şti să vă îndrume
Acolo, unde va zări
C-a voastră stea va răsări.

Dar ştiţi: de nu veţi ridica
De printre voi pe-acest proroc,
În voi viaţa va seca,
Zadarnic soarta veţi ruga,
Căci scoşi veţi fi atunci din joc
Şi-ţi rămînea fără noroc.

 

10 iulie 1917, Mărăşeşti, România

 

 

Trinitas TVCasa-Muzeu „Alexei Mateevici”. Partea I (01 09 2016)

 

 

 

 

Flacăra TV & Film recomandă şi:

100 de ani de la publicarea poemului nemuritor „Limba Noastră” al preotului poet Alexei Mateevici

Valentin Dînga: „Limba noastră”, să onorăm Imnul de Stat al R. Moldova şi pe Artistul care i-a dat puterea Carpaţilor

100 de ani fără preotul poet Alexei Mateevici – „Părinte al limbii noastre” // Reportaj TV

 

Act de Dreptate istorică pentru martirii Neamului Alexei Mateevici, Simeon Murafa, Andrei Hodorogea

În inima Chișinăului a fost restabilit Monumentul Martirilor Neamului aruncat în aer de comuniști în 1962

Preotul poet Alexei Mateevici cinstit la baștina sa din Căinari, în satul în care a copilărit – Zaim și la Căușeni

 

„Rugăciunea pentru neam” a părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa, care a făcut 21 de ani de închisoare comunistă

 

Eminescu, Poetul cu har, avea pe linia mamei sale Raluca trei mătuși călugărițe la Mănăstirea Agafton

P.F. TEOCTIST lui Ceauşescu: „Veţi demola Patriarhia doar peste trupul meu”

Părintele Vasile Petrache la „Focul din Vatră” despre criminalul Pact Molotov-Ribbentrop și kgb-iștii în sutană

Părintele Bartolomeu Anania despre libertatea imorală: Crăciunul fără Iisus, Boboteaza fără aghiasmă…

 

 

Sursa material: Flacăra TV / Luminiţa Dumbrăveanu

Sursa foto: www.bnrm.mdwww.hasdeu.md

Sursa video: Trinitas TV

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md

Recomandă prietenilor

Comentariu (1)

  1. […] trădării, dezbinării… Altfel, nu vom avea nici o şansă de supravieţuire ca popor, căci scoşi vom fi din joc (vers. de Alexei […]

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Flag Counter