Nicolae Dabija: De ce strada Puşkin nu se numeşte Grigore Vieru?! (despre „rânză” şi laşitate)


Din anul 1990 şi până în 1993 am avut marele noroc să fiu preşedinte al Comisiei de reglementare a denumirilor de străzi din oraşul Chişinău.

Comisia se întrunea o dată pe lună şi făcea propuneri, pe care Iulian Filip, şeful Direcţiei Cultură a Primăriei, i le transmitea primarului Nicolae Costin. Acesta, la rândul său, le recomanda Consiliului Orăşenesc, care le urma să le voteze. 

Consiliul era sovietic şi, chiar dacă din el făceau parte şi mulţi oameni de bine, acesta trebuia convins: „De ce Ştefan cel Mare, Vlaicu-Pârcălab, Eminescu, Stere ş.a., şi nu Lenin, 28 iunie, Komsomolului, a Fizkulturnicilor ş.a.?”

Aici primarul urma să vină cu argumente, iar pe acestea i le prezentam, de regulă, noi, membrii Comisiei.

În trei ani de zile nu am reuşit să schimbăm denumirile tuturor străzilor care purtau amprente ale Rusiei ţariste sau ale celei sovietice. Mai rămăseseră: Puşkin, Dokuceaev, Lazo, Cikalov, Kutuzov, Didâk, Diordiţa, Herzen, Komarov, Kovtun, Maiakovski, Pirogov, Şciusev, Tupolev ş.a. 
Ne-am spus: vor veni alţii după noi care vor găsi pentru ele nume mai adecvate. Lucru care timp de 20 de ani nu s-a mai întâmplat.

Ba, invers: ulterior s-a încercat să se revină la vechile denumiri (Belski în loc de Alexandru Ioan Cuza ş.a.).

Strada Puşkin e a doua ca importanţă (după bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt) din capitala Republicii independente Moldova.

Nicolae-Dabija-Tricolor-sarma-ghimpata-de-pe-Prut-400px

scriitorul Nicolae Dabija

După moartea lui Grigore Vieru, la iniţiativa Forului Democrat al Românilor din Republica Moldova, au fost adunate circa 18.000 de semnături cu propunerea ca strada Puşkin să fie redenumită Grigore Vieru.

Vladimir Voronin, preşedintele partidului comuniştilor, iniţial a fost categoric împotrivă, dar către sfârşitul anului 2009 a făcut o declaraţie mai blândă: „Cum va decide Consiliul Municipal…”.

La întâlnirea pe care am avut-o în luna ianuarie 2010, când i-am înmânat listele cu semnături, i-am spus între altele primarului general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă:

– Nicolae Costin a intrat în istorie nu pentru că a făcut reforme, ci prin faptul că a românizat denumirile străzilor. Mult stimate domnule Primar General, ai toate şansele să intri în istorie: e o ocazie unică de a scoate din centrul centrului capitalei numele lui Puşkin, un mare poet, dar care aparţine de poporul care ne-a ţinut în captivitate şi cu valorile lui spirituale şi care a avut doar calificative denigratoare la adresa poporului nostru…

Atunci primarul mi-a spus:
– 62 la sută dintre consilieri vor vota cum le vom sugera noi. Vă vom invita la următoarea şedinţă a Consiliului, unde Dumneavoastră veţi prezenta argumentele necesare. Sper să reuşim. 

Dorin Chirtoacă m-a mai întrebat:
– Pe cine credeţi că ar mai trebui să invităm la şedinţă?
– Pe Cimpoi, Beşleagă, Moşanu, Matei, pe doamna Raisa Vieru, pe Călin Vieru, i-am spus primele nume care mi-au trecut prin gând. 

La 9 februarie 2010 s-a desfăşurat şedinţa Consiliului Municipal Chişinău. 

Întâmplător se afla în acea zi la Chişinău şi un grup de ziarişti de la Bucureşti, pe care i-am invitat la şedinţă: 
– Veţi asista la un moment istoric. Strada Aleksandr Sergheevici Puşkin va deveni astăzi Grigore Vieru. 

În cadrul şedinţei, după câteva cuvinte de introducere, Dorin Chirtoacă mi-a dat cuvântul. 
Am menţionat cele 18.000 de semnături care susţin această iniţiativă.
În continuare argumentele mele au fost următoarele: 


1) În toate capitalele lumii străzile centrale au amprentă naţională. 
Grigore Vieru face parte din cohorta sau din familia lui Ştefan cel Mare, Eminescu, Mateevici, Alexandru cel Bun, ale căror nume le poartă alte străzi din vecinătate, şi se înscrie firesc în contextul acestora. 
2) În Chişinău mai există o stradă Puşkin, acolo unde a locuit poetul rus, în sectorul Râşcani. Două străzi cu acelaşi nume creează confuzii şi este un lux prea mare pentru un oraş cu un număr limitat de străzi. 
3) Strada Puşkin a fost denumită astfel abia după 1944, până atunci ea s-a numit Gubernială, Arhierească şi Regele Carol I. 
4) Numele lui Grigore Vieru este strâns legat de aşezămintele de pe această stradă: era enoriaş al Bisericii „Sfânta Teodora de la Sihla”, la Palatul Naţional s-au desfăşurat seratele lui de creaţie, a fost oaspete des al redacţiilor situate în „Casa Presei”, a avut numeroase întâlniri cu copiii la Biblioteca „Ion Creangă” şi cu studenţii din blocul Facultăţii de Litere a Universităţii, frecventa Ambasada României, Liceul Româno-Francez „Gh. Asachi”, Uniunea Teatrală, Catedrala „Naşterea Domnului”, parcul acesteia ş.a.
5) Puşkin e un poet mare. Cel mai mare. Dar nu ne aparţine. Nu-mi imaginez ca în Moscova, ca exemplu, a doua stradă ca importanţă să se numească Goethe sau Shakespeare.
Şi-apoi, spre regret, acest poet genial a scris despre noi doar poezii denigratoare („Проклятый город Кишинев…» – „Chișinău, oraş blestemat”, «…сонных молдован» – „moldovenii somnoroşi” ş.a., el fiind cel care le-a spus ruşilor că Basarabia e o ţară a ţiganilor, calomnie de care nu ne putem scutura nici la aproape două sute de ani de la scrierea poemului său „Ţiganii”).  

După ce mi-am terminat discursul, primul a vorbit prozatorul Vladimir Beşleagă. 

A povestit pe larg despre bustul lui Puşkin din Parcul „Ştefan cel Mare”, că s-a aflat cândva în alt loc ş.a.
Apoi s-a referit şi la problemele în discuţie: 
– Bă Dabija, ian spune-ne, cât o să ni-l mai vâri pe gât pe Vieru, ca şi cum în toată literatura noastră n-ar mai fi şi alţi scriitori. Vieru a scris nişte poezele pentru copii…
… Aşa a cuvântat Vladimir Beşleagă, şi a avut dreptate. 

În timpul discursului mânios al autorului bunului roman „Zbor frânt”, primarul Dorin Chirtoacă m-a tot privit nedumerit, strângând din umeri. Adică: „Ce-i cu voi, fraţilor? Pentru asta v-am invitat?!”

După ce Beşleagă a dat tonul discuţiei, a vorbit Mihai Cimpoi.
– Nu trebuie să contrapunem doi mari scriitori…
Cam asta a spus marele critic, şi a avut dreptate. 

Alexandru Moşanu a fost la fel de diplomat:
– Acum alianţa e într-o situaţie foarte delicată, nu trebuie să-i creăm probleme…
Şi a avut şi el perfectă dreptate.

Valeriu Matei a relatat câţi metri are strada George Meniuc, a povestit biografia Agnesei Roşca, poeta care vrea şi ea să aibă o stradă.
A avut mari rezerve în privinţa acordării numelui lui Grigore Vieru actualei străzi Puşkin…
… Şi a avut dreptate.

Doamna Vieru a făcut mai întâi următoarea precizare: 
– Vieru n-a locuit niciodată pe strada Puşkin.
– Nici Puşkin n-a locuit pe strada Puşkin, am rostit în replică. Pe timpul lui locurile unde e situată strada ce-i poartă numele se aflau în afara Chişinăului. 
Doamna Vieru, care cunoaşte mai bine ca noi toţi adresele la care a locuit Poetul, a menţionat:
– Sau bulevardul Moscovei, sau Strada Independenţei! Asta vrea familia. 
Dar, am adăugat imediat, poetul a aparţinut familiei cât a fost în viaţă, acum numele şi opera sa sunt un bun naţional, şi nu doar familia trebuie să decidă care să fie strada ce i-ar purta numele. 

În concluzie, consoarta autorului „Albinuţei” a menţionat:

– Sunt categoric împotriva faptului ca strada Puşkin să se numească Vieru, pentru că şi Vieru ar fi fost împotrivă: el n-ar fi acceptat ca numele lui să-l înlocuiască pe al altui mare poet.
A spus, şi a avut dreptate. 

Călin Vieru a menţionat: 
– Sunt de acord cu Dabija când a spus că trebuie să cerem mult ca să ni se ofere puţin. Propun ca  Strada Independenţei să fie numită Vieru cu condiţia ca denumirea ei să se extindă de la strada Cosmonauţilor până la ieşirea din Chişinău.
A spus şi a avut şi el dreptate. 
Unicul care a susţinut ideea a fost savantul Anatol Eremia de la Academia de Ştiinţe, care a spus: 
– Sunt de acord ca strada Puşkin să se numească Grigore Vieru. Au fost aduse suficiente argumente în acest sens. 

De-a lungul întregii discuţii, întreruptă din când în când de replici sau întrebări ale membrilor Consiliului Municipal, Dorin Chirtoacă mă sfredelea descumpănit cu privirea, ca la sfârşit să concluzioneze: 

– Scriitorii, prietenii şi familia scriitorului sunt împotriva faptului ca să acordăm actualei străzi Puşkin numele poetului Grigore Vieru. La revedere!…

Ziariştilor de la Bucureşti, care au asistat, nu le venea a crede urechilor, de vreme ce, după ce am ieşit din sediul Primăriei, au mers o vreme în tăcere, apoi unul dintre ei a replicat cu tristeţe: „Of, sărmana Basarabie!”. 

De atunci au trecut cinci ani de zile, între timp unii dintre invitaţii la acea şedinţă bănuiesc că s-au răzgândit, de vreme ce la 14 februarie 2014, la lansarea cărţii „Tu m-ai strigat, fiule?”, selecţie Spiridon Vangheli, Vladimir Beşleagă brusc şi-a amintit în faţa unei săli arhipline:

– Eu şi cu Spiridon Vangheli am fost cei mai buni prieteni ai lui Grigore Vieru!
Şi atunci nu-ţi vine să întrebi: aşa procedează oare prietenii? Prozatorul Vladimir Beşleagă uitase probabil că atunci când urmau să se stabilească nişte lucruri cu adevărat importante, afirmase că Vieru ar fi doar autor al unor „poezele pentru copii”, care nu trebuie luat în seamă de cititor, cu atât mai mult de nişte vajnici membri ai Consiliului Municipal Chişinău.
Dar timpul a decis altcumva. 

La acea şedinţă însă, şi cu concursul prietenilor lui Vieru, Puşkin a repurtat o victorie măreaţă, numele lui dominând centrul Chişinăului. Pe vecie, cum cred admiratorii lui.

Vieru a fost mutat mai către margine, acolo unde a avut două cămăruţe înguste, pline cu mucegai, or, moldovenilor nu le era permis în timpul puterii sovietice să locuiască în vreun bloc sau în vreo casă din centru, de aceea străzile care poartă numele personalităţilor acestui neam le vom găsi şi le vom fixa mereu doar pe la periferiile bietei noastre capitale de ţară, care nu ştie cum, dar parcă nici nu prea vrea să se ridice din genunchi.

 

Nicolae DABIJA

 

P.S.
Am scris acest articol, cu riscul de a supăra pe unii dintre prietenii mei, dar şi din teama de a nu supăra ADEVĂRUL, ca răspuns la întrebările care nu contenesc timp de cinci ani de zile ale multora dintre cei pe care i-am îndemnat atunci să adune cele 18.000 de semnături şi care nu ştiu ce s-a întâmplat cu ele.
Iată ce s-a întâmplat.

N.D.

 

Sursa material: Literatura şi Arta

Sursa foto: Nicolae Dabija şi captură video

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md

Recomandă prietenilor

Comentarii (13)

  1. Parascovia
    23 ian.. 2016, 22:05 · Răspunde

    Păcat. Vai de capul nostru. Acum am înțeles unde- s scriitorii.

  2. FlacaraTV
    26 ian.. 2016, 00:14 · Răspunde

    Cu regret, asta e…

  3. […] Nicolae Dabija: De ce strada Puşkin nu se numeşte Grigore Vieru?! (despre „rânză” şi laşit… […]

  4. […] Nicolae Dabija: De ce strada Puşkin nu se numeşte Grigore Vieru?! (despre „rânză” şi laşit… […]

  5. […] Nicolae Dabija: De ce strada Puşkin nu se numeşte Grigore Vieru?! (despre „rânză” şi laşit… […]

  6. […] Nicolae Dabija: De ce strada Puşkin nu se numeşte Grigore Vieru?! (despre „rânză” şi laşit… […]

  7. Pătrașcu
    23 apr.. 2017, 10:39 · Răspunde

    Părerea mea este că D-ul Nicolae Dabija a greșit. Consider că era mult mai bine dacă o discuție în acest sens a-r fi avut loc înainte de ședința consiliului municipal la care să se ajungă la un consens.

  8. […] Manifestări în cinstea patriotului român Nicolae Costin, Primarul care a făcut din Chişinăul sovietic un oraş românesc […]

  9. […] Nicolae Dabija: De ce strada Puşkin nu se numeşte Grigore Vieru?! (despre „rânză” şi laşit… […]

  10. […] Nicolae Dabija: De ce strada Puşkin nu se numeşte Grigore Vieru?! (despre „rânză” şi laşit… […]

  11. […] Nicolae Dabija: De ce strada Puşkin nu se numeşte Grigore Vieru?! (despre „rânză” şi laşit… […]

  12. […] Nicolae Dabija: De ce strada Puşkin nu se numeşte Grigore Vieru?! (despre „rânză” şi laşit… […]

  13. […] Nicolae Dabija: De ce strada Puşkin nu se numeşte Grigore Vieru?! (despre „rânză” şi laşit… […]

Dă-i un răspuns lui Flacăra TV | Primarul erou – Nicolae Costin ar fi împlinit 80 de ani, dacă n-ar fi fost iradiat de „servicii” Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Flag Counter