17.05.2015, 16:11

4204

0

Bucovina, Basarabia

Vectori // Potrivit fostului prim-ministru, alegerile locale din acest an sunt determinante pentru cursul de dezvoltare a R. Moldova.

Fostul prim-ministru al R. Moldova, Mircea Druc, a fost declarat, vinerea trecută (8 mai 2015), persona non grata în Ucraina și întors de la frontiera româno-ucraineană. Într-un interviu acordat Ziarului NAȚIONAL, ex-premierul vorbește despre motivele pentru care a devenit indezirabil în Ucraina, dar și despre soluția care i-ar permite R. Moldova să ajungă în doar un an membră a Uniunii Europene.

Domnule Druc, vinerea trecută vi s-a interzis accesul în Ucraina. Ați mai aflat motivul pentru care ați fost declarat persona non grata?

Deocamdată, nu știu motivele. Știu că Ambasadorul Ucrainei a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe al României, unde i-a fost înmânată o notă pe care să o trimită la Kiev și să explice cei de acolo. Dar bănuiesc ce motive au stat la baza declarării mele drept persona non grata. Eu sunt cunoscut drept un unionist, adică nu recunosc Pactul Ribbentrop-Molotov. Eu toată viața militez pentru reîntregirea Patriei, iar asta înseamnă că și Basarabia, și Bucovina trebuie să se întoarcă acasă, iar asta nu-i place ucraineanului. Pe limbajul lor, asta înseamnă să ai pretenții teritoriale față de țara vecină. Eu știu că nu le-am plăcut niciodată ucrainenilor. Iar ei nu sunt blegi ca moldovenii, care îi lasă pe Nina Ștanski și pe Evgheni Șevciuk să se plimbe prin Aeroportul de la Chișinău.

Și care credeți că ar fi atitudinea corectă față de Ștanski și Șevciuk?

Din moment ce Transnistria nu este recunoscută ca stat, trebuie să le spună că nu au ce căuta pe aici, iar dacă le permit să circule să o facă fie în calitate de cetățeni ruși, fie în calitate de cetățeni moldoveni.

În contextul a ceea ce se întâmplă în Ucraina, cât de mari sunt riscurile unui conflict armat și în R. Moldova?

Iar vă legați de Moscova. Ce are Moscova cu dvs.? În Transnistria sunt trei mii de soldați. Nu există un pericol acolo. Mai grav este ceea ce se poate întâmpla, dacă la Chișinău, la alegerile locale, câștigă candidatul lui Dodon, iar la Bălți – RenatoUsatîi. Ei au declarat că obiectivul lor principal este să anuleze Acordul cu UE. Lăsați Rusia la o parte. Aceștia câștigă și, având majoritatea în republică, anulează Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Și știți ce a început după ce Victor Ianukovici nu a ratificat Acordul de Asociere a Ucrainei la UE? Au început ciocnirile interne. Acum, Rusia stă de o parte și se uită, la fel cum stau și eu la București și privesc. Dacă câștigă ai lor Chișinăul, Bălțiul, Comratul, mai vine și Tiraspolul, vor avea forța pentru a anula tratatul. Și, atunci, cei care au aspirații europene se vor indigna și am putea avea ceea ce are loc în Ucraina.

Dvs. credeți că Usatîi și Dodon acționează de capul lor?

Ei acționează de capul lor, dar sunt susținuți de către Moscova. Cineva ar trebui să îi susțină. Și dacă veți spune că vreți parteneriat strategic cu Moscova, vreți Uniunea Euroasiatică, Moscova este datoare să vă susțină. Și uite, Dodon și Usatîi vin și spun că nu vor cu Bruxelles-ul, ci cu Moscova, și atunci cum să nu susții pe cineva care vrea să prietenească cu tine. Așa cum Bruxelles-ul l-a susținut pe domnul Leancă, pentru că el a vrut să fie cu Bruxelles-ul.

Credeți că alegerile locale din această vară sunt marea miză privind viitorul R. Moldova?

Da. Este un test foarte serios, un sondaj real. Dacă nu ai puterea la Chișinău, nu ai puterea la Bălți, nu ai puterea la Comrat, la Tiraspol, atunci unde ai puterea? Și dacă nu ai putere politică, ce rezolvi? Iată de ce aceste alegeri locale sunt chiar mai importante decât alegerile parlamentare.

Totuși, autoritățile locale nu pot stabili politica externă a statului…

În schimb, ele pot stabili politica internă. Acest Parlament, pe cine are în spate, pe cine reprezintă, dacă puterea locală nu este în mâinile lor? E atât de greu să-i convingi pe oameni că trebuie să faci alegeri anticipate? Pentru mine, alegerile locale sunt foarte importante. De aceea, eu nu m-aș gândi nici la Bruxelles, nici la Moscova, ci la cine câștigă alegerile la Chișinău. Dacă pierdeți alegerile locale la Chișinău, nu vă mai jucați de-a țara și sperați la integrarea europeană.

Astăzi, cât de reale se întrevăd șansele unei aderări a R. Moldova la UE?

Acum, dacă atât de mult vrea R. Moldova o integrare rapidă în Uniunea Europeană, unica soluție este reunificarea țării și unirea cu România. S-ar putea realiza într-un an. Altă soluție nu ar ieși acum. Și asta cu scârțâit, pentru a-i convinge și pe cei din dreapta Prutului de a ne uni, de a-i accepta pe basarabeni așa cum au făcut-o germanii cu trei milioane ale lor. Mi-e greu să mă înțeleg cu compatrioții mei din R. Moldova. Cine i-a împiedicat să se unească cu țara? Atunci nu au vrut, pentru că au avut de împărțit averea, să furăm tot ce mai este. Acum vor în UE. Dar, repede, juridic, nu se poate intra în UE, fiindcă este situația tensionată din Balcani, este situația din Ucraina. Vara asta va fi foarte greu. Nimeni nu poate ști cum se va termina cu Ucraina.

Sunt voci din cercurile politice de la Bruxelles, Chișinău și București care avansează varianta reîntregirii Țării, dar deja în cadrul Uniunii Europene. De ce se optează pentru această soluție?

Probabil că o parte din clasa politică de la București a obosit să se mai ocupe de problema aceasta. Dacă nu vor să se unească cu România, atunci să se integreze în UE. Acolo nu vor exista frontiere și lucrurile vor sta așa ca pe timpul URSS, unde între Cernăuți, Chișinău și București nu existau granițe. Astfel, azi există două soluții. Ori intrați în UE și acolo ne vom întâlni și ne vom da bună ziua, vom putea circula fără frontiere, ori ne unim acum și ajungeți în UE. Și așa, și așa e bine. Ce ar mai putea spune Bucureștiul? Statul român nu poate întreprinde acțiuni violente pentru a reîntregi țara. Bucureștiul nu poate să vă impună unirea. Situația este de așa natură când se cere să existe voința poporului.

Este vorba despre un teritoriu supus timp de decenii propagandei rusești. Credeți că statul român a făcut tot ce putea pentru a o combate?

Statul român, fiind într-o conjunctură europeană, fiind obligat să respecte anumite tratate internaționale, cod comportamental, fiind și membru UE și NATO, nu poate face mai mult. România a făcut tot ce a putut, chiar și atunci când la conducerea statului român nu au fost unioniști, dar au fost oameni care au fost prea ocupați de problemele interne. Nici în spațiul mediatic nu se putea face mai mult, pentru că dvs., acolo la Chișinău, ați vândut licențele rușilor. Ați scos postul public român de televiziune. Dvs. mereu căutați problema în afara cetății. Ce poate să mai facă România, cea care dă cetățenia, cea care a dat mii de pensii pentru oameni care nu au lucrat pentru statul român?

În ultimii cinci ani, relațiile dintre Chișinău și București au fost mai bune ca oricând. Cu toate acestea, România continuă să fie privită cu reticență de o bună parte a basarabenilor. Cum vă explicați asta?

Depinde la care parte din populație vă referiți. 30 la sută din populație, cei care reprezintă minoritățile etnice, ucrainenii, găgăuzii, nu pot să fie românofili. Din celelalte 70%, o parte deja s-a integrat. Maestrul Nicolae Botgros cântă permanent în România, oamenii de creație scot împreună cărți. Acum citesc că uzina de ciment din Râbnița va reuși să activeze, fiindcă deschide piața în România. În fiecare zi se întâmplă ceva. Dacă Chișinăul și Bucureștiul rezolvă problema și aduc gazoductul de la Ungheni până la Chișinău, chestia asta este unire. Mai mult de 50 la sută din producția moldovenească vândută în România și UE, asta de asemenea înseamnă unire. Asta este integrare. Unirea nu înseamnă că o sută de deputați de la Chișinău se adună împreună cu 600 de deputați și senatori de la București. Eu vă spun că unirea înseamnă „terminați conducta de gaz”, „conectați sistemul energetic”, „faceți linie de cale ferată europeană între Iași și Chișinău”. Dacă vreți să vă botez copilul, mai întâi ar trebui să îl faceți.

Credeți că R. Moldova trebuie să depună, la Summitul de la Riga de săptămâna viitoare, cerere de a deveni țară candidat la aderare la UE?

Moldova are niște reprezentanți în cadrul Ministerului de Externe. Ei contactează cu oficialii din UE și ar trebui să-i întrebe: are rost să depună cerere sau nu? Astfel de lucruri se fac pe canale neformale, neoficiale. E mai bine să nu depui cerere, dacă nu ai nicio șansă. Dacă era frumos și toate lucrurile mergeau bine, atunci puteau să depună această cerere. Totuși, depunerea cererii nu înseamnă că imediat vei fi acceptat. România a devenit membră UE la zece ani după ce a depus cerere de aderare.

Vă mulțumim!

Sursa material: Ziarul National / Mariana Raţă

Sursa foto: www.druc.ro / www.curentul.md