24.11.2016, 23:03

4910

7

Evenimente, Opinii

Mulți se întreabă cine a căștigat și cine a pierdut alegerile prezidențiale din RM. În lista învingătorilor sunt plasați: Igor Dodon, Vlad Plahotniuc și guvernarea actuală, pentru care președintele ales ar fi un interlocutor mai comod.

În această listă trebuie inclusă cu siguranță și Rusia, care a reușit, prin agenții săi de influență, să scindeze pe criterii geopolitice – pentru a câta oară?! – poporul acestei țări. A susținut un candidat la președinție antieuropean și/sau antiromân, această circumstanță generând o profundă aversiune îndeosebi în rândurile Diasporei pro-occidentale, care a votat masiv pentru Maia Sandu. Același lucru se putea întâmpla și cu candidatul PPDA Andrei Năstase, dacă ar fi participat în turul II a alegerilor prezidențiale din 13 noiembrie 2016 contra contracandidatului PSRM, Igor Dodon. Prin urmare, a fost, în linii generale, o mobilizare în masă și un vot de protest.

Protestele post-electorale ale Diasporei, declanşate în legătură cu alegerile fraudate, durează zile la rând în diferite orașe din Europa, punând în încurcătură cancelariile occidentale și nu în ultimul rând guvernarea României. Diaspora, în sțârșit, se dovedeşte a fi un redutabil actor politic, care strică cărțile guvernării și noului președinte. Mai mult decât atât, ca răspuns la intimidările neinspirate ale nou alesului președinte gen – ,,cineva să nu se joace cu focul”, Diaspora nu recunoaște rezultatele alegerilor prezidențiale și a acţionat responsabilii de alegerile fraudate în judecată, iar aceasta deja miroase a scandal de nivel internațional. În esenţă, asisătăm, de fapt, la o victorie a Diasporei R. Moldova!

În aceste condiţii, se impune tragerea mai multor concluzii. Una dintre acestea ar fi necesitatea constituirii unui organ independent de coordonare a Diasporei, pornind şi de la faptul că așa-zisul Consiliu Coordonator al Diasporei de pe lângă Guvernul R. Moldova a fost desființat, după ce prim-ministrul și președintele acestui Consiliu, care a existat numai în sertarele Cancelariei de Stat, s-a ales cu ani grei de pușcărie. Prin intermediul unei instituții autonome, Diaspora va revendica interesele originarilor noștri stabiliți în străinătate, va monitoriza situația din țară şi va cere în mod solidar reforme, devenind astfel cel puțin o opoziție constructivă. Consider că a sosit timpul pentru organizarea unei asemenea entităţi, care are nu numai potențial economic, dar și politic.

Cât priveşte capacitatea de organizare a comunităților noastre în străinătate și de participare la alegeri, mă voi opri la o analiză comparativă care reflectă lacune serioase, care au generat contestări vehemente în orașele Bologna, Mestre, Parma, Roma, Londra și altele. Datele Comisiei Electorale Centrale arată clar faptul că în secțiile de votare din regiunea Emilia-Romagna (or. Bologna, Parma, Ferrara și Modena) au rămas neutilizate 1.401 buletine de vot (!). În regiunea Veneto, cu 6 secții de votare prezente în teritoriu (Mestre, Padova-1, Padova-2, Treviso, Verona și Vicenza), au rămas neutilizate 1.547 buletine, în regiunea Lazio -1579, iar în regiunea Lombardia numărul buletinelor neutilizate a atins 3.010 (!).

Cele mai numeroase comunități ale moldovenilor din Italia se află în regiunile respective: Veneto – 37. 247 persoane(s-au prezentat la urne 16.453 persoane); Emilia-Romagna – 30.731(au votat 10.599); Lombardia – 22.972 (8.990); Lazio – 15.402 (4.421)(!); Piemonte – 10.572 (3.515) (!); Toscana – 5.462(1.174).¹

Aceste date demonstrează că, de fapt, avem, eufemistic vorbind, o prezență la urne nu prea strălucită. Mai mult decât atât, aceste date nu includ persoanele originare din R. Moldova cu cetățenie română, care au reședință în Italia, adică persoanele cu cetățenie dublă. Numărul total al cetățenilor moldoveni, rezidenți în Italia, este 142.226 ², pe când la urne sau prezentat în turul II al alegerilor prezdiențiale 2016 numai 36.092 persoane(!).

Cea mai înaltă prezență, în raport cu numărul rezidenților efectivi, a fost înregistrată în regiunea Marche, unde la urnele celor două secții de votare sau prezentatat 2.462 cetățeni din cei 4.612 rezidenți.

Stagnarea economico-politică din Italia s-a reflectat și asupra migranților din R. Moldova. Astfel, în 2015, au părăsit Italia 4977 moldoveni, care, în marea lor majoritate, au emigrat în țările anglo-saxone, această tendință se va păstra cu mare probabilitate și în următorii ani, de aceea se impune un raspuns adecvat acestei provocări, prin organizarea de mai multe secții electorale în Londra și alte orașe.

Un alt element important, care a influențat extrem de negativ aceste alegeri, a fost campania de înregistrare prealabilă în listele electorale de bază a cetățenilor RM din străinătate, de care se fac responsabile cel puțin două instituții: Comisia Electorală Centrală și Ministerul de Externe și Integrare Europeană. În listele electorale de bază ale celor 25 secții de votare din Italia au fost înscrise tocmai 6 (șase) persoane (!) din cele 422 înregistrate prealabil conform datelor statistice. ³

Listele electorale suplimentare au fost completate exclusiv în timpul votării și, evident, nu la calculator, fapt ce a complicat procesul de votare și lucrul echipelor de voluntari, membrilor secțiilor de votare. Este util să reamintim, că au fost numeroase plângeri de la cetățeni care nu au reușit să se înregistreze din mai multe motive: promovare slabă, perioada scurtă de timp și blocajul sau malfuncționarea portalului respectiv. Aici apare spontan întrebarea: de ce nu se declară demisii pentru astfel de atitudini incalificabile dpdv admnistrativ și la urma urmei civic?!

Autorul acestui articol cunoaște din interior evoluția proceselor electorale din străinătate cu începere din anul 2009, cănd a înaintat un demers Președintelui interimar al R. Moldova Mihai Ghimpu, Prim-ministrului Vlad Filat și președintelui CEC Iurie Ciocan cu cererea de a permite desfășurarea unei secții electorale pe lângă sediul Asociației obștești ,,Moldova nel Mondo” din or. Roma. Am obținut această permisiune și am organizat, în calitate de secretar al secției electorale, referendumul constituțional din 5 septembrie 2010.³ La fel ca și alți conaționali, care au urmat exemplu nostru în alte orașe din cuprinsul Italiei, am exercitat această misiune exclusiv pe bază de voluntariat. A fost o experiență foarte importantă și un punct de plecare, care a premiat aceste eforturi la alegerile din 13 noiembrie 2016.

Eduard Gherciu

cetăţean al R. Moldova, cu reşedinţa în Italia

Note:

1. http://cec.md/r/procese-verbale/prezidentiale-t2-2016/
2. http://www.tuttitalia.it/statistiche/cittadini-stranieri/repubblica-moldova/
3. https://inregistrare.cec.md/Statistics
4. http://www.cec.md/index.php?pag=page&id=1222&l=ro

 Flacăra TV notează că dl Eduard Gherciu este medic de profesie, absolvent al Universității de Stat de Medicină și Farmacie Nicolae Testemițanu din Chișinău (1985). Din 2005 practică medicina de urgență în Provincia Latina, Italia. Este autor al monografiei satului Izbişte, Criuleni (baştina sa), pe care a lansat-o nu demult la Izbişte şi la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” din Chişinău.

Sursa material: Flacăra TV & Film

Sursa foto: Actualitatea magazin Italia