Margareta Spânu-Cemârtan, fostă deportată în GULAG, a lansat o nouă carte, una despre Siberia de acasă
A cunoscut calvarul deportărilor în GULAG de la vârsta de şase ani, iar revenind la baştină, a suportat o altă Siberie, cea de acasă. Vorbim despre Margareta Spânu-Cemârtan, care a descris în valoroase cărţi dramele proprii, dar şi ale semenilor ei. La popasul aniversar de 75 de ani de la naştere, ea fost omagiată în cadrul unui cenaclului Bibliotecii Naţionale.
Durerea trăită de Margareta Spânu-Cemârtan în GULAG este exprimată în versuri, dar şi în cărţi răscolitoare, una dintre primele fiind „Lupii”.
„Titlul „Lupii” e metaforic, nu e vorba de lupii siberieni, flămânzi. Lupi au fost mai mulţi oameni, care au sfârtecat atâtea destine. Cartea are o acoperire de aur, deoarece Margareta Spânu-Cemârtan nu povesteşte din auzite, dar povesteşte despre propria dramă”, a afirmat scriitorul Victor Prohin.
Dacă în „Lupii” fosta deportată povesteşte despre GULAG, în volumul „Romanul vieţii mele” e povestită drama trăită acasă, la întoarcere.
„E aceeaşi dramă, dar deja e drama de acasă, ce a urmat. Totul a fost greu, fără casă, fără masă, străini peste tot. Când ne-am întors, moşii mei m-au luat ca lucrătoare şi pe la 16 ani m-au căsătorit. Atunci s-a început altă dramă, m-au căsătorit cu un comunist, ca să fiu chipurile apărată”, mărturisește Margareta Spânu-Cemârtan.
Niculina Căpăţână, o bună prietenă de-a Margaretei Spânu-Cemârtan, a venit de la Bălţi să-i fie alături.
„Suferinţele lor din Siberia sunt asemănătoare cu ale noastre, care am rămas aici. Foamete, ne-au luat totul, pe tata l-au judecat, mama a rămas cu șase copii, ne-au luat tot din pod, cai. Asemenea cărţi sunt foarte necesare şi eu aşi scrie cât de tragic am trăi”, a spus Niculina Căpăţână.
„După Eugeniu Coşeriu, Valentin Mândâcanu, Raisa Lungu, Margareta Spânu e mândria satului, a moldovenilor români din Basarabia”, a punctat profesorul universitar Virgil Mândâcanu, consăteanul scriitoarei.
Margareta Spânu-Cemârtan s-a născut în noiembrie, 1942, iar în 49 a fost deportată. Din 1991 scrie despre deportări şi spune că asemenea cărţi sunt foarte necesare. „Dacă lumea n-o să ştie, cum o să zidească ea viitorul. Trebuie să ştie cum să procedeze ca să nu se repete ciuma roşie”, susține scriitoarea.
Reportajul colegei Silvia Hodorogea pentru Televiziunea Națională
Sursa material: TRM.md
Sursa foto: captură video
Sursa video: Moldova 1 TV / Flacăra TV
În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md
