21.01.2015, 22:59

3721

0

Bucovina, Basarabia

Anul 2014 a fost un an dificil pentru statul ucrainean. Criza financiară a atins cu aripa sa şi raionul Herţa. Totuşi, în pofida acestor greutăţi s-a reuşit să fie înlăturate unele obstacole şi soluţionate mai multe probleme care au apărut în domeniul învăţământului, tineretului şi sportului în acest raion.

Despre toate acestea am aflat din discuţia purtată cu domnul Octavian Magas, şeful Secţiei raionale de Învăţământ, Tineret şi Sport Herţa, care a ţinut să menţioneze faptul că anul 2014 a fost cu adevărat un an deosebit atât pentru raionul Herţa, cât şi pentru întreaga ţară.

Evenimentele de pe Maidan au schimbat „verticala” puterii. „Ce-i drept, anul 2014 l-am început cu datorii acumulate în anii 2012 şi 2013 în sumă de un milion şi jumătate de grivne, care pe parcursul verii, până la începutul anului de învăţământ 2014-2015 au fost lichidate. Situaţia bugetară este foarte grea în ţară. Cu toate acestea toate instituţiile de învăţământ din raionul Herţa, 30 de şcoli şi 6 grădiniţe, au fost pregătite de noul an de studii, mai mult cu sprijinul părinţilor, întrucât, din cauza datoriilor care le-am avut, majoritatea conturilor au fost închise prin hotărârile judecătoriei, resurse bugetare au fost alocate foarte puţine, recunoaşte domnul Octavian Magas.

Începând cu luna septembrie am putut face unele reparaţii, câteva şcoli şi grădiniţe au fost trecute pe resurse alternative. De exemplu, la grădiniţele din Horbova şi Godineşti s-au introdus reţele alternative de încălzire mult mai economice. Tot aşa am trecut şi şcoala din Movila de la cărbune, care cheltuia o sută de tone pe  sezon,  la lemne, care ne permite să economisim în perioada sezonului rece circa 30 – 40 mii grivne. Am trecut grădiniţa din Mihoreni care consuma curent electric într-o sumă foarte mare la un alt mod de încălzire mult mai econom.

– Ştim domnule Magas că în anul 2014 aţi reuşit să inauguraţi două muzee româneşti în instituţiile de învăţământ din raionul Herţa?

– Aveţi dreptate! Cu ocazia comemorării lui Gheorghe Asachi, am reuşit să deschidem două muzee româneşti în raion, unul în incinta şcolii de cultură generală din satul Horbova şi al doilea în cadrul Liceului raional „Gheorghe Asachi” din oraşul Herţa. Am dezvelit şi bustul lui Gheorghe Asachi în curtea liceului care-i poartă numele. La finele anului trecut am desfăşurat în raionul nostru seminarul regional al profesorilor de limba română. Seminarul a fost organizat la cel mai înalt nivel. Am demonstrat invitaţilor din întreaga regiune că suntem cetăţeni ai Ucrainei, dar identitatea noastră naţională este şi va rămâne neschimbată.

Suntem români şi afirmăm cu multă mândrie că nici o şcoală cu limba română din raionul Herţa n-a fost închisă, nici o şcoală n-a fost ucrainizată, n-a fost deschisă nici o clasă cu limba ucraineană de predare. Din 30 de şcoli care funcţionează în raionul Herţa, două sunt cu predare în limba ucraineană. E vorba de şcoala primară din Mamorniţa, un sat ucrainean în proporţie de aproape 90 la sută şi şcoala din centrul raional Herţa, care cândva era cu predarea obiectelor în limba rusă, dar acum este cu predarea în limba ucraineană. Celelalte şcoli cu predarea în limba română s-au păstrat.

– Criza economică din Ucraina s-a făcut simţită şi în raionul Herţa?

– Da. Situaţia este destul de grea. Se mai deconectează curentul electric. S-a scumpit totul. Întreprinzătorii nu prea cred în promisiunile noastre şi în bugetul ţării. Până nu ne achităm cu ei  dânşii nu vor să facă nimic. Bunăoară, la finele anului trecut am avut un mic accident la şcoala de cultură generală din Molniţa, unde a ieşit din funcţiune sistemul de încălzire. Când am făcut săpăturile necesare în pământ am văzut că traseul, ţevile sunt măcinate de rugină, putrede. În decurs de 24 de ore am reuşit să lichidăm defecţiunile. Pe baza subvenţiilor de stat în această şcoală au început lucrările de instalare a unei cazangerii alternative.

Aş vrea să le spun cititorilor Dumneavoastră că în cele 30 de instituţii de învăţământ studiază 4210 copii, în afară de aceşti copii avem şi 16 copii refugiaţi din Estul Ucrainei, care locuiesc la hotelul mănăstirii din Bănceni.

– Domnule Magas, cum au reuşit să se integreze în societate, în mijlocul copiilor  herţeni tinerii refugiaţi din regiunile Doneţk şi Lugansk?

– Copiii din Estul Ucrainei s-au integrat destul de bine, întrucât îşi fac studiile la şcoala cu predarea obiectelor în limba ucraineană din oraşul Herţa. Autobusul secţiei raionale de învăţământ îi aduce dimineaţa la şcoală şi după masă cu acelaşi mijloc de transport sunt duşi copiii refugiaţi la hotelul mănăstirii. Acolo ei trăiesc împreună cu părinţii lor. Mănăstirea le asigură cazare şi masă dimineaţa şi seara, iar la amiază  copiii mănâncă la şcoală. Cei mai mici după lecţie vizitează biblioteca raională, care le pune la dispoziţie literatură artistică, internet etc., astfel încât aceştia să nu piardă timpul liber până când colegii mai mari termină lecţiile.

– Domnule Octavian Magas, în ce măsură şcolile din raionul Herţa sunt asigurate cu manualele necesare în limba română?

–  Cu manuale în limba română nu suntem asiguraţi în proporţie de sută la sută. Sperăm până în prima decadă a lunii ianuarie din acest an să primim restul manualelor care lipsesc. Problema e următoarea: Manualele sunt traduse foarte prost, conţin multe greşeli. Am atenţionat şefii de secţie de la direcţia regională de învăţământ că traducerea manualelor trebuie făcută de către specialişti, în primul rând, în colaborare cu un profesor de română. Manualul trebuie tradus în aşa fel încât textul să fie accesibil pentru copii, şi din punct de vedere ştiinţific, dar şi din punct de vedere artistic. Manualele conţin greşeli stilistice, gramaticale şi sunt destul de regretabile.

– Raionul Herţa, aflându-se la frontiera cu România, reuşeşte să stabilească anumite legături de colaborare cu instituţiile de învăţământ din ţara vecină, participă elevii herţeni la diferite concursuri şi olimpiade internaţionale, în taberele de odihnă din România?

–  Cu toate că suntem atât de aproape de România, constatăm cu regret că nu avem chiar atât de multe legături de colaborare cu instituţiile de învăţământ din ţara vecină. Şcoala din Mihoreni este în fruntea unor astfel de colaborări, instituţia de învăţământ din Poieni-Bucovina, are legături de mai mult de zece ani cu sindicatele petroliere din Ploieşti. De fiecare dată copiii noştri sunt vizitaţi de fraţii din România care le aduc cadouri în preajma sărbătorilor de iarnă.

Referitor la olimpiadele internaţionale, copiii noştri participă în fiecare an. Am avut şi laureaţi la olimpiada internaţională de limba română din România. La olimpiadele raionale şi regionale copiii noştri sunt întotdeauna învingători. Se întorc acasă cu rezultate dintre cele mai bune.

– Domnule Octavian Magas, ce-aţi vrea să le doriţi colegilor Dumneavoastră, cititorilor portalului  nostru de ştiri, ascultătorilor noştri acum la început de an nou 2015!

– Le doresc în primul rând sănătate, credinţă în Dumnezeu şi răbdare să putem trece mai uşor peste aceste schimbări care au loc în ţară. În viaţa noastră şi în societate să prevaleze mai întâi de toate valorile morale şi apoi cele materiale. Cer senin deasupra ţării, linişte, căldură şi lumină în casele noastre, copii sănătoşi şi deştepţi, salarii binemeritate şi bunăstare în fiecare familie. La mulţi ani!

Sursa material: BucPress.eu / Vitalie Zâgrea

Sursa foto: www.bucpress.eu