Comentariu (1)

1. 

   Ortansa Tudor

   05 oct.. 2016, 02:31 · Răspunde

   Mihai Eminescu la Cernăuți
   …………………………….
   În anul 1864, Mihai Eminescu a fost înscris la Liceul din Cernăuți, oraș cu o viață culturală intensă, numit și Mica Vienă…
   Acolo, profesorii erau distanți, nu stârneau curiozitatea elevilor prin lecții interesante. Totuși, adolescentul Mihai l-a apreciat și l-a îndrăgit pe profesorul său de română, Aron Pumnul, patriot ardelean participant la revoluția din1848, care înlesnea „studenților” săi citirea de cărți românești și se purta prietenos cu ei. Mihai îl va iubi în chip deosebit și îi va citi ”Lepturariul” – cartea de citire – întocmită de profesor în cinci volume , cuprinzând scrierile în limba romănă apărute până atunci ( apreciată ca fiind prima antologie de literatură română.)
   În acel timp, trecu prin Cernăuți trupa de teatru a Ștefaniei Tardini – Vlădicescu și la plecare, prin mai, adolescentul s-a luat după ea… dar în toamnă, îl găsim din nou la Cernăuți. Acum locuia chiar în casa lui Aron Pumnul și avea la îndemână multe cărți de citit, căci fusese numit bibliotecar gimnazist la biblioteca profesorului său; dar spre jalea elevilor, Aron Pumnul muri în ianuarie 1966, iar tânărul Mihai Eminovici, de 16 ani, îi dedică o poezie pe care o include într-o broșură întocmită de elevi:
   „Lăcrămioarele învățăceilor gimnăziaști den Cernăuți la mormântul prea iubitului lor profesor Arune Pumnul ”.
   Tânărul poet atrage atenția directorului revistei „Familia” Iosif Vulcan – simbol al culturii naționale în Ardeal – care îi citește mai multe creații și îi publică poezia „De-aș ave…” în numărul din februarie 1866, schimbând numele autorului din Eminovici în Eminescu. (Anul acesta, Academia Română a sărbătorit 100 de ani de al debutul editorial al poetului nostru național și schimbarea numeleui său)
   Adolescentul părăsește Cernăuțiul în vară și o ia pe jos cu un băț în mână și o traistă pe umăr, îndreptându-se spre Ardeal. În drumul spre Blaj, căci poetul dorea să vadă locul unde „a răsărit soarele românismului”, este luat în birjă de doi tineri seminariști, îmbrăcați în costume naționale… Cu un carnețel în mână, își făcea însemnări… În birjă, el se ridică în picioare și se prezentă: „ Domnilor, eu sunt poet și vreau să-mi adun material”… Înainte de a sosi la Blaj, mișcându-și pălăria, zice: „Te salut din inimă, Romă – Mică! Îți mulțumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat să o pot vedea”.
   Placă comemorativ a la Cluj

   Placa comemorativă pe clădirea gimnaziului din
   Cernăuți, unde a învățat Mihai Eminescu

   (Extras din vol pentru tinerii ropâni de pretutindeni „Printul Stelelor” ,
   întocmit și publicat de Ortansa Tudor la Montreal