La mulţi ani, Cernăuţi! La mulţi ani, români bucovineni! Fiţi MULŢI şi MULT!


Oraşul Cernăuţi sărbătoreşte zilele acestea 608 ani de la prima atestare documentară.

Pentru prima dată numele acestei vechi localităţi de pe Prut este întâlnit documentar la 8 octombrie 1408 într-un privilegiu acordat de Alexandru cel Bun, domnitor al Moldovei (1400–1432).

De atunci Cernăuţiul îşi trăieşte istoria lui seculară. Pe străzile bătrânei urbe şi-au purtat paşii generaţii întregi de personalităţi marcante, care şi-au legat soarta şi destinul de acest minunat oraş. Cernăuţiul îşi păstrează şi urmele trecutului românesc. Aici a învăţat marele Mihai Eminescu, de Cernăuţi este legată şi viaţa compozitorului Ciprian Porumbescu, numele multor oameni de vază care au dus peste tot în lume faima acestui minunat oraş.

Străzile Cernăuţiului erau arhipline în primele două zile ale lunii octombrie. Au venit să marcheze această dată bucovinenii din întreaga regiune, reprezentanţii oraşelor înfrăţite cu Cernăuţiul nostru drag – Suceava, Timişoara, Iaşi, Chişinău, Bălţi etc.

 

cernauti-ziua-orasului-1-2-oct-foto-c-karaciko-500px

 

De fiecare dată sunt prezenţi la aceste sărbători însemnate din viaţa oraşului Cernăuţi, reprezentanţii instituţiei diplomatice române acreditate în Ucraina. Domnul Ionel Ivan, ministru consilier la Consulatul General al României la Cernăuţi, fiind prezent la deschiderea oficială a Zilelor oraşului Cernăuţi, a încercat să împărtăşească bucuria pe care o trăieşte şi cu locuitorii oraşului Cernăuţi. Dumnealui a transmis un mesaj de felicitare din partea Guvernului român şi din partea Consulatului General al României la Cernăuţi.

 

O frumoasă galerie FOTO, realizată de Stepan Karaciko, poate fi admirată AICI

 

Mai jos, puteţi viziona o galerie cu 29 secvenţe VIDEO filmate de colegul Nicolae Hauca

 

День міста Чернівці. /// Ziua or. Cernăuți – 2016

 

 

 

Sursa material: Radio Cernăuţi

Sursa foto: Libertatea Cuvântului / Stepan Karaciko

Sursa video: EuroMedia Bucovina / Nicolae Hauca

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md

Recomandă prietenilor

Comentariu (1)

  1. Ortansa Tudor
    05 oct.. 2016, 02:31 · Răspunde

    Mihai Eminescu la Cernăuți
    …………………………….
    În anul 1864, Mihai Eminescu a fost înscris la Liceul din Cernăuți, oraș cu o viață culturală intensă, numit și Mica Vienă…
    Acolo, profesorii erau distanți, nu stârneau curiozitatea elevilor prin lecții interesante. Totuși, adolescentul Mihai l-a apreciat și l-a îndrăgit pe profesorul său de română, Aron Pumnul, patriot ardelean participant la revoluția din1848, care înlesnea „studenților” săi citirea de cărți românești și se purta prietenos cu ei. Mihai îl va iubi în chip deosebit și îi va citi ”Lepturariul” – cartea de citire – întocmită de profesor în cinci volume , cuprinzând scrierile în limba romănă apărute până atunci ( apreciată ca fiind prima antologie de literatură română.)
    În acel timp, trecu prin Cernăuți trupa de teatru a Ștefaniei Tardini – Vlădicescu și la plecare, prin mai, adolescentul s-a luat după ea… dar în toamnă, îl găsim din nou la Cernăuți. Acum locuia chiar în casa lui Aron Pumnul și avea la îndemână multe cărți de citit, căci fusese numit bibliotecar gimnazist la biblioteca profesorului său; dar spre jalea elevilor, Aron Pumnul muri în ianuarie 1966, iar tânărul Mihai Eminovici, de 16 ani, îi dedică o poezie pe care o include într-o broșură întocmită de elevi:
    „Lăcrămioarele învățăceilor gimnăziaști den Cernăuți la mormântul prea iubitului lor profesor Arune Pumnul ”.
    Tânărul poet atrage atenția directorului revistei „Familia” Iosif Vulcan – simbol al culturii naționale în Ardeal – care îi citește mai multe creații și îi publică poezia „De-aș ave…” în numărul din februarie 1866, schimbând numele autorului din Eminovici în Eminescu. (Anul acesta, Academia Română a sărbătorit 100 de ani de al debutul editorial al poetului nostru național și schimbarea numeleui său)
    Adolescentul părăsește Cernăuțiul în vară și o ia pe jos cu un băț în mână și o traistă pe umăr, îndreptându-se spre Ardeal. În drumul spre Blaj, căci poetul dorea să vadă locul unde „a răsărit soarele românismului”, este luat în birjă de doi tineri seminariști, îmbrăcați în costume naționale… Cu un carnețel în mână, își făcea însemnări… În birjă, el se ridică în picioare și se prezentă: „ Domnilor, eu sunt poet și vreau să-mi adun material”… Înainte de a sosi la Blaj, mișcându-și pălăria, zice: „Te salut din inimă, Romă – Mică! Îți mulțumesc, Dumnezeule, că m-ai ajutat să o pot vedea”.
    Placă comemorativ a la Cluj

    Placa comemorativă pe clădirea gimnaziului din
    Cernăuți, unde a învățat Mihai Eminescu

    (Extras din vol pentru tinerii ropâni de pretutindeni „Printul Stelelor” ,
    întocmit și publicat de Ortansa Tudor la Montreal  

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Flag Counter