29.12.2016, 18:16

5085

1

Evenimente, Opinii

„Identităţile Chişinăului” într-o carte care ne arată ce putem pierde dacă nu vom păstra intact centrul istoric al capitalei, dar şi oamenii trecutului. Ediţia reuneşte studiile şi comunicările a zeci de cercetători, prezentate la cea de-a 3-a Conferinţă ştiinţifică cu genericul „Identităţile Chişinăului”, care se desfăşoară o dată la doi ani.

Un element definitoriu al Chişinăului, la care se referă cercetătorul Dinu Poştarencu, este istoria Bisericii Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena.

„O biserică construită în 1777 în stil pur moldovenesc, pe locul ei s-a aflat altă biserică. A fost construită pe moşia boierilor Râşcanu. Starea Bisericii este satisfăcătoare, dar ceea ce e în jurul ei este vandalism. Mormintele unor boieri renumiţi ai Basarabiei au fost vandalizate şi asta e păcat”, a spus Dinu Poștarencu.

Legătura dintre clădirile şi oamenii Chişinăului se face prin personalităţi, afirmă istoricul literar Iurie Colesnic, prezent în carte cu un studiu despre Constantin Stere.

„Constantin Stere a locuit în acest oraş. Cea mai mare parte a operei a scris-o aici, deci, şi-a găsit locul cuvenit în acest volum. Vreau să scriu în continuare şi despre un Chişinău al lui Ion Druţă, pentru că ştiu că există așa ceva”, a spus Iurie Colesnic.

Cercetătorii se referă la mai multe aspecte ale Chişinăului de odinioară.

„Discutăm despre diversitatea culturală a Chişinăului şi de fiecare dată învăţăm ceva nou din aceste componente ale trecutului. Începând cu ediţia trecută discutăm foarte mult cum trebuie planificată viaţa urbană în oraşul Chişinău, ca să nu pierdem din valorile trecutului şi în aşa fel să le cunoaştem mai bine”, a spus coordonatorul volumului, Sergiu Musteață.

„Am vrea în continuare să auzim şi vocile sociologilor, ar face bine nu doar unui volum, dar şi interesului nostru pentru acest oraş, pentru modul în care ne vedem ca într-o structură culturală vie”, este de părere Alexandru Corduneanu, coordonator al volumului.

Volumul „Identităţile Chişinăului” a apărut cu sprijinul financiar al Ambasadei Franţei în Republica Moldova, Direcţiei Cultură a Primăriei Chişinău și al unei persoane private aflate departe de meleagurile natale, Alexei Baraboi – cu toţii interesaţi să se reverse mai multă lumină pe trecutul istoric al Chişinăului.

Reportajul colegei Silvia Hodorogea pentru Televiziunea Națională

Sursa material: știri TRM

Sursa foto: captură din film

Sursa video: Moldova 1 TV / Flacăra TV