La 17 iunie 1889 a fost înmormîntat Mihai Eminescu. NECROLOG: A făcut gloria naţiunii sale, dar a murit în mizerie…
Geniul lui nemuritor s-a stins într-un spital, într-o cameră obscură, părăsit de toţi, fără să vie cineva a-i da cele din urmă mîngîieri în starea-i nenorocită, fără să aibă un prieten care să-i ţie lumina, cînd marele său spirit avea să părăsească corpul-lut, fără să se găsească o mînă care să-i închidă pleoapele amorţite pentru totdeauna…
La moartea poetului, revista „Familia”, care a fost editată prima dată la Pesta, unde a debutat Eminescu, a publicat un număr de doliu consacrat în întregime activităţii şi operei sale, unde naşul său poetic, Iosif Vulcan, în necrologul său scria: „Eminescu a murit!”, „Naţiunea mea, îmbracă doliu”, „Literatura noastră, jeleşte!”, „Poezie română, plînge! Vi s-a dărîmat o columnă, vi s-a stins un luceafăr, vi s-a răpit o podoabă…”.
Mária Berényi, renumita cercetătoare de la Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria, a publicat necrologul poetului Mihai Eminescu, din revista „Familia”:
„Genialul poet Mihail Eminescu a încetat din viaţă. Nu ne-a vinit neaşteptată ştirea aceasta, căci de timp îndelung cu palpitările inimei petreceam agonia poetului şi cu răsuflarea oprită ceteam orice înformaţiune despre boala-i incurabilă: cu toate acestea acuma, după ce catastrofa cumplită a izbucnit, cînd vedem că ceea ce a fost inevitabil a urmat, un fior ne cuprinde şi-o jale adîncă ne stoarce lacrimi din ochi…
A avut şi el soartea celor mai mulţi poeţi mari. A făcut gloria naţiunii sale, dar a fost şi a rămas sărac, a trăit luptîndu-se cu lipse materiale şi a murit în mizerie…
Geniul lui nemuritor s-a stins într-un spital, într-o cameră obscură, părăsit de toţi, fără să vie cineva a-i da cele din urmă mîngîieri în starea-i nenorocită, fără să aibă un prieten care s-ăi ţie lumina, cînd marele său spirit avea să părăsească corpul-lut, fără să se găsească o mînă care să-i închidă pleoapele amorţite pentru totdeauna…
După cum se ştie, noi am introdus pe Eminescu în literatură şi tot la noi s-a reîntors în culmea gloriei sale, cu 7 din cele de pe urmă şi mai admirabile poesii lirice ale sale. Aici i-a fost leagănul şi mormîntul”, a scris Iosif Vulcan, în numărul din iunie 1889 al revistei „Familia”.
Scurt istoric
Revista „Familia” este o instituţie culturală înfiinţată de Iosif Vulcan, la Budapesta, în 1865, având drept program răspândirea culturii române în Transilvania şi cultivarea limbii şi a conştiinţei naţionale. Ea a fost, în urma dispariţiei „Foii pentru minte, inimă şi literature” a lui George Bariţiu, cea mai însemnată revistă românească din Ungaria în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, devenind, în scurt timp, o tribună a întregii literaturi româneşti, o emblemă a identităţii culturale naţionale.
Flacăra TV & Film recomandă şi:
Mihai Eminescu – Învierea (1878)
DOC.// Mihai Eminescu descrie o întâmplare mistică de la Mănăstirea Putna în „Curierul de Iași”
Aglaia, sora poetului Mihai Eminescu, a fost omagiată la Cernăuți, unde este înmormântată
A murit Eminescu nebun?! Dialog Luminiţa Dumbrăveanu – Mihai Cimpoi
„poporul ales al arhanghelului Eminescu” – poemCLIP din „Grădina Te Iubesc”
Interviu curajos // Vlad Pohilă despre geniul Eminescu şi duşmanii săi (noştri) seculari
Document AUDIO// Adrian Păunescu recită DOINA lui Mihai Eminescu
Capela Corală „Moldova”: „Doina” lui Mihai Eminescu
Mihai Eminescu – ODĂ (în metru antic) recitată de Adrian Păunescu
Filmul artistic „Luceafărul” de Emil Loteanu şi Eugen Doga (1986)
Eminescu şi DACII – casa de la Ipoteşti construită pe o vatră geto-dacă, descoperire arheologică
Universitatea Timişoara, Prof. Adrian Dinu Rachieru: Eminescu şi Basarabia
Nicu Alifantis – „O, rămâi…” de Mihai Eminescu, cu imagini din Ipoteşti, Botoşani
Eminescu – „De-aş avea”, cântec în 3 versiuni: Maria Codreanu, Ştefan Petrache, Cătălin Josan
Eminescu – „Floare albastră” și TRIO – Basarabeanca, Nicolae Jelescu, Adrian Beldiman
Sursa material: Adevărul / Stefan Both
Sursa foto: Internet
În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md