Istoria gradului de Mareşal al României, cîţi mareşali am avut între 1 decembrie 1918 şi 21 august 1941


Una dintre piesele de seamă ale Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I“ din Bucureşti este bastonul de Mareşal înmânat de regele Carol al II-lea lui Alexandru Averescu, în toamna lui 1930.

Iată o scurtă istorie a gradului de Mareşal în România:

În istoria ierarhiei militare româneşti, gradul de Mareşal apare la 1 decembrie 1918, când regele Ferdinand devenea mareşal, în calitatea sa de comandant al Armatei române.

Suveranul îşi exprimase atunci gândul ca el să fie acordat şi generalilor de corp de armată care contribuiseră la victorie, însă circumstanţele nu erau propice. Dintre ofiţerii aflaţi în gradul cel mai mare în ierarhia militară românească şi putând să devină mareşali, Alexandru Averescu demisionase în 1918 şi intrase în politică, Constantin Prezan trecuse în rezervă şi se retrăsese din viaţa publică, iar Eremia Grigorescu murise în 1919.

Maresal-bastonul de Maresal-Muzeu-400pxIdeea a fost reluată în 1930 de către proaspătul rege Carol al II-lea, care-şi dorea el în­suşi să fie ma­reşal. Aşa se face că, în iunie 1930, cele două Camere ale Parlamentului votau instituirea, începând cu data de 14, a demnităţii de Mareşal.

Ea era onorifică şi se conferea capului oştirii şi ofiţerilor generali, care aveau gradul de general de corp de armată şi care conduseseră cu succes operaţiunile armatei române în funcţia de şef al Marelui Cartier General sau de comandant titular al unei armate. În această postură nu se aflau decât trei persoane: regele (cap al oştirii, ca şi tatăl său, în 1918), Constantin Prezan (şeful Marelui Cartier General Regal, în 1917-1918 şi 1919-1920) şi Alexandru Averescu (comandant titular al Armatei II). Celălalt posibil beneficiar, Eremia Grigorescu, nu mai trăia.

Maresalul Averescu- Carol II-1930-ceremonie publicaÎn perioada 22-29 octombrie 1930, la Sighişoara s-au desfăşurat manevrele regale de toamnă. În acest cadru ostăşesc, în ziua de 25, regele Carol al II-lea era învestit cu noua demnitate. Peste cinci zile, proaspătul rege-mareşal acorda aceeaşi demnitate, însoţită de însemnele cuvenite, bătrânilor generali Alexandru Averescu şi Constantin Prezan. La 10 mai 1940, pentru a accede el însuşi la gradul de Mareşal, generalul Ion Antonescu îl învestea cu acest grad pe regele Mihai I, în calitatea sa de şef al armatei. La 21 august 1941, pentru servicii aduse patriei, regele îl învestea, la rândul său, pe generalul de armată Ion Antonescu cu acelaşi grad.

A costat 500.000 de lei

Dintre cele şapte bastoane şi cărţi de mareşal ale României (Regele Carol al II-lea a învestit şi pe Alexandru al Iugoslaviei cu această demnitate) nu se mai păstrează astăzi în ţară decât cartea de mareşal a lui Constantin Prezan (prma foto) şi bastonul lui Alexandru Averescu, aflate în patrimoniul Muzeului Militar Naţional „Regele Ferdinand I“ din Bucureşti.

Bastonul de mareşal al lui Alexandru Averesecu a fost executat (împreună cu celelalte două acordate în 1930) de către Casa Falise din Paris (cea care realizase şi bastonul regelui Ferdinand, în 1918). A costat 67.500 de franci francezi, adică 447.587 de lei. Împreună cu taxele vamale şi cele de transport, costul realizării bastonului a ajuns la 500.000 de lei.

Maresal-bastonul de Maresal-un segment-400pxBastonul lui Averescu e din aur, cu titlul de 750‰. Are forma unui tub cilindric, având la capete două capace. Corpul propriu-zis are lungimea de 49,7 cm; pe o lungime de 39, 9 cm este acoperit cu catifea purpurie (astăzi roasă de vreme), pe care sunt brodate, în fir auriu, patru acvile şi cinci capete de bour, dispuse în şiruri verticale, alternânde.

Cele două capace, tronconice, sunt goale pe dinăuntru şi au filet la diametrul mic, având o lungime de 4,7 cm. Capacul superior are deasupra stema mare a României, înconjurată de două cununi de frunze de lauri, iar pe laterală înscrisul: „Nihil sine deo“. Capacul inferior are deasupra crucea Ordinului Mihai Viteazul, în mijlocul căreia se află cifra încoronată a regelui Carol II, fiind înconjurată de două cercuri concentrice. Pe cercul exterior e incizat numele atelierului care a produs bastonul: „Falize Anciens Joalliers de la Couronne de France“; lateral, textul „Mărăşti“.

 

Maresalul Ion Antonescu-Mihai-Antonescu-Parada Chisinau-26 martie 1943-Foto-Willy-Pragher-600px

Mareșalul Ion Antonescu la Parada organizată la Chișinău cu prilejul celor 25 de ani de la Unirea Basarabiei cu România, avînd în mîna bastonul de Maresal, 26 martie 1943

 

 

 

 

Flacăra TV & Film recomandă şi:

DOC. 22 iunie 1941 // Ordinul gen. Ion Antonescu: „Ostaşi, treceţi Prutul!” şi telegrama de aprobare a Regelui Mihai I

70 ani de la Yalta 1945. Regele Mihai: „Nu pot să-l iert pe Churchill, ne-a aruncat în mâinile ruşilor” (video Historia)

„…Numai român nu!” Cum a ajuns un neamţ Rege al României în 10/22 mai 1866

Testamentul regelui Carol I al României: „Totul pentru ţară, nimic pentru mine”

Mărturii că Eminescu nu agrea Regele străin al României, nu i-a acceptat onorurile şi banii

 

OGLINDA de Sergiu Nicolaescu, un film-oglindă despre ce soartă au laşii, bărbaţii politici fără caracter şi onoare

Două filme despre Mareşalul Ion Antonescu, de Stelian Tănase şi Felicia Cernăianu

DOCument VIDEO// Filmul „Să nu ne răzbunaţi” – mărturii despre crimele ruso-comuniste din Basarabia

 

Eroii Mareşalului Antonescu au fost cinstiţi la Ţiganca, în Basarabia eliberată-n 1941

Eroii Armatei Române au fost cinstiți și-n acest an la Cimitirul de Onoare de la Țiganca

Ostaşii români căzuţi pentru dezrobirea Basarabiei cinstiţi la Micleuşeni, Străşeni

De Ziua Eroilor// Veta Ghimpu Munteanu: „Hai, hai, munţi Carpaţi” (luptele de la Ţiganca ‘41)

 

Evreul Teșu Solomovici: „Niciun tren românesc n-a plecat vreodată la Auschwitz cu evrei!”

Holocaustul brun. Românul Cornel Dumitrescu a salvat la Cernăuţi 3600 evrei, Oscar Schindler – 1200

Dreptate martirului Neamului Mircea Vulcănescu, ucis de kominternul care a ocupat România-n’44

 

 

Sursa material: Historia

Sursa foto: Institutul Naţional al Patrimoniului / www.historia.ro / www.ziaristionline.ro

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md

Recomandă prietenilor

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Flag Counter