15.07.2022, 23:37

4952

0

Evenimente, Opinii

În amintirea poetului Nicolae Dabija, născut la 15 iulie 1948, plecat mult prea devreme dintre noi la 12 martie 2021, în circumstanțe învăluite de mister…

Grigore Vieru: 

„Un filozof antic clasifica profesiunile, în funcţie de importanţa lor socială, în felul următor: pe locul întîi situa preotul, pe locul doi – oşteanul, pe locul trei – învăţătorul, pe locul patru filozoful. Şi abia pe ultimul loc – poetul. Dar, zicea filozoful, sînt vremuri în care lipseşte şi preotul, şi oşteanul, şi învăţătorul, şi filozoful. Şi atunci poetul trebuie să-i suplinească pe toţi…

Un astfel de poet este Nicolae Dabija, poate cea mai complexă personalitate culturală din Basarabia. Unul dintre cei mai de seamă poeţi contemporani, cercetător profund şi original al literaturii vechi româneşti, autor de manuale şcolare, animator al vieţii politice şi, credem că nu exagerăm, un eminent publicist, inima celei mai vibrante publicaţii basarabene „Literatura şi Arta”, în care curajosul bărbat răstoarnă aproape săptămînal cîte o brazdă de aur la rubrica „Vai de capul nostru…” – Nicolae Dabija este o vie dovadă că Basarabia n-a murit şi n-are cînd să moară.”

Eugen Simion:

„Nicolae Dabija este un elegiac împătimit, un melancolic luminos, deloc resemnat, cu o mare disponibilitate retorică. Declară că scrie poemele cu o pană de înger şi că în poeme – care nu sînt decît peisaje ale sufletului – lucrurile sînt văzute cu al treilea ochi, acela care vede nevăzutul. Cert este că basarabeanul Nicolae Dabija, redactorul-şef al curajoasei reviste „Literatura şi Arta”, scrie bine şi, la nevoie, schimbă elegia în pamflet politic. Este un poet autentic din familia acelor remarcabili caligrafi care se adaptează cu uşurinţă mai multor stiluri şi, la nevoie, îşi modifică fără dramatism temele.

Nicolae Dabija dă impresia, în tot ceea ce scrie, de onestitate şi forţă morală. Îl „crezi” pe cuvînt şi participi sufleteşte la tragedia mocnită pe care o sugerează poezia lui fluentă, rapsodică, penetrantă.

Un moment de graţie lirică în viaţa hîrşită a unui poet adevărat, substanţial, care-şi asumă cu responsabilitate şi admirabil curaj sarcina lumii sale. A lui şi a noastră, se înţelege. Trebuie să spun că Nicolae Dabija îşi îndeplineşte exemplar această copleşitoare misie, fără să trădeze limbajul autentic al poeziei.”

Tudor Gheorghe: 

„Dacă aş împărţi scriitorimea română în două categorii, acestea ar fi: „boierii” şi „truditorii”. Fără să facă deosebire din punct de vedere valoric, Sadoveanu, Teodorenii, Camil şi Cezar Petrescu şi alţi prozatori cu ştaif, poeţi emblematici ca Eminescu, Macedonski, Pilat, Nichita, Vieru, Păunescu sînt, fără doar şi poate, categoria „boierilor”. Pe Nicolae Dabijaa nu-l văd aici. El face parte mai degrabă din categoria „truditorilor”. Lui îi stă bine lîngă Rebreanu, Stancu, Preda, Arghezi, Ioan Alexandru, Sorescu… Simplitatea lui umană şi scriitoricească îl fericeşte cu această nobilă companie, la care m-aş simţi onorat dacă vreodată mă voi hotărî să ader.

Un poet care scrie versuri pentru copii rămâne copil şi-n „poezia mare”. Mă refer la puritate, la candoare, la simplitate. Un eseist şi prozator care vine din lumea poetică, fără voia lui, alunecă din cînd în cînd, chiar cînd e prozaic, prin poezie. Nicolae Dabija e în această agreabilă stare. De cîte ori îl întîlnesc, am senzaţia ciudată că am făcut şcoala primară în acelaşi sat, că am avut aceleaşi mirări şi nedumeriri în faţa oraşului. De cîte ori îi citesc opera, simt că mă apropii din ce în ce mai mult de Basarabia poetică şi nu numai. Dincolo de fiorul literar care-l aşază în galeria marilor scriitori moldoveni de la Mateevici la Druţă, de la Matcovschi la Vieru, de la Liviu Damian la Leonida Lari şi alţii, Nicolae Dabija rămîne în lumea marilor spirite româneşti truditorul şi luptătorul pentru păstrarea limbii, istoriei şi identităţii naţionale. Cînd mi-e dor de el, mă gîndesc, nu ştiu de ce, la Sorescu. Sau poate ştiu…”

Poetul Nicolae Dabija (15 iulie 1948 – 12 martie 2021)

Flacăra TV & Film recomandă şi:

Acad. NICOLAE DABIJA – „Am de gând să mă mut în România, dar mă voi muta cu ţară cu tot!”

Dialoguri la „Focul din Vatră”: Luminiţa Dumbrăveanu – Nicolae Dabija

Iurie Sadovnic şi Liliana Chiriac: „Cît trăim pe acest pămînt” (versuri Nicolae Dabija, muzică Tudor Chiriac)

Nicolae Dabija: De ce strada Puşkin nu se numeşte Grigore Vieru?! (despre „rânză” şi laşitate)

Nicolae Dabija: „V.I. Lenin, un geniu monstruos” (crimele comunismului)

videoCLIP Flacăra Film: „Basarabie, nu plânge!” cu Aurica Basarabeanca (muzică, versuri, voce) (2014)

Premieră pe scenă și în viața maestrului Eugen Doga: Cantata „Unirea cea Mare” la Craiova, 1 Decembrie 2018

PREMIERĂ la Bălți a filmului Flacăra – „Dimitrie Cantemir”, alături de Gheorghe Zamfir, în spectacolul „Creștini în Europa”

Încă două PREMIERE pt. echipa Flacăra Film: cartea cu poemCLIPuri „în Grădina Te Iubesc” şi filmul „Petru Movilă”

2021 // „Poeţii nu mor, ei trec în mit… De astăzi, Nicolae Dabija se înalţă la Ceruri, fiind o carte deschisă ce ne-o lasă moştenire…”

Sursa material: Flacăra TV

Sursa foto: captură TVM, Nicolae Dabija la Prima Mare Adunare Naţională din 27 august 1989