George Emil Palade, românul de la Iași care a schimbat lumea, primul laureat al Premiului Nobel (1974)


George Emil Palade (19 nov 1912 – 7 oct. 2008) este primul român căruia i-a fost decernat Premiul Nobel pentru Medicină şi Fiziologie, în 1974. Mulţi dintre cercetătorii de astăzi îi datorează metodele şi tehnicile folosite în biologia celulară.

De-a lungul timpului, laureaţi ai Premiului Nobel şi-au exprimat, în discursul de mulţumire, consideraţia faţă de savantul român. În 2013, unul dintre cei 3 câştigători ai Premiului Nobel pentru Medicină, profesorul Randy Wayne Schekman, recunoaşte că fără cercetările românului, descoperirile sale nu ar fi fost posibile.

„În primul rând, vreau să îi ofer toată consideraţia mea lui George Palade, cel care a fost, într-adevăr, pionierul biologiei celulare. El a dezvoltat tehnicile de microscopie electronică şi a văzut, pentru prima oară, membranele din interiorul celulelor umane”, a spus Randy Wayne Schekman.

În 2008, la moartea savantului român, profesorul Schekman a fost cel care i-a scris necrologul în cea mai prestigioasă revistă ştiinţifică din lume, publicaţia „Science”.

Cazul cercetătorului american nu este singular. În 1999, un alt laureat al Premiului Nobel pentru Medicină şi Fiziologie, germanul Gunter Blobel, a recunoscut că îi datorează recunoaşterea ştiinţifică lui George Emil Palade.

A deschis o lume nouă

„Toţi care desfăşoară astăzi o activitate în acest domeniu volens nolens sunt nevoiţi să apeleze, să cunoască şi să aplice cercetările puse la punct de el. Asta face ca foarte mulţi elevi ai lui să primească Premiul Nobel”, explică Radu Şerban Palade, nepotul lui George Emil Palade.

El a deschis o lume nouă. Adică el a reuşit, printr-o metodologie foarte complexă, printr-o înţelepciune extraordinară, printr-o viziune splendidă şi prin apariţia microscopului electronic să descrie componentele celulare. Deci a deschis această nouă ştiinţă, biologia celulară”, spune Maya Simionescu, directorul Institutului de Biologie şi Patologie Celulară.

„Era un om de înaltă ţinută intelectuală şi ca atare cu o educaţie foarte solidă. El singur a destăinuit că personalitatea lui şi succesul lui în viaţă s-au datorat faptului că-n mediul familial, încă de mic copil, a fost crescut într-un respect deplin faţă de muncă, faţă de şcoală, faţă de învăţat”, își amintește Radu Şerban Palade.

George Emil Palade s-a născut la Iaşi, în 19 noiembrie 1912, şi a fost încă de mic un elev strălucit. La Facultatea de Medicină din Bucureşti a fost remarcat de Francisc Iosif Rainer, părintele antropologiei româneşti, iar mai târziu profesorul Grigore T. Popa l-a recomandat, prin scrisori de acreditare, marilor universităţi din străinătate.

A ajuns, în scurt timp, şeful departamentului de biologie celulară la Institutul Rockefeller din New York. A devenit, astfel, cel mai bun cercetător american în biologia celulară, născut român.

„Grupul de la Rockefeller era considerat leagănul biologiei celulare, începutul biologiei celulare în lume. De aceea a atras foarte mulţi oameni din toată lumea care doreau să meargă la Rockefeller ca să lucreze în grupul respectiv”, precizează Maya Simionescu.

Pasionat de istorie și de artă

Plecat din ţară cu acte în regulă, în 1946, George Emil Palade n-a renunţat niciodată la cetăţenia română. A fost întotdeauna pasionat de istoria României, dar şi un cititor fidel al autorilor români.

Cunoştea foarte bine istoria naţională, toate monumentele, toate localităţile, toate reliefurile importante, toate bisericile. Era foarte ataşat de literatura românească. Prin anii 50, ne-a scris dacă putem să-i trimitem Eminescu, Caragiale, Arghezi, Blaga”, povestește Radu Şerban Palade.

George Emil Palade a fost educat în spiritul şcolii româneşti dintre cele două războaie mondiale. Era o persoană cu un orizont cultural larg, nu doar un simplu savant crescut într-un turn de fildeş, aşa cum mărturiseşte nepotul acestuia.

Era pasionat de muzică, în special de muzica simfonică şi de operă, avea o colecţie de CD-uri impresionantă şi aproape în fiecare seară, când se-ntorcea acasă, asculta muzică simfonică. Îi plăcea foarte mult şi admira sculptura şi arhitectura greacă clasică, antică, dar era foarte interesat şi de impresioniştii francezi”, spune Radu Şerban Palade.

„Cunoştea foarte mult arta, arta contemporană, arta veche românească, istoria romană, îi plăcea foarte mult muzica clasică. Şi nu numai clasică. Recunosc, cântam împreună Maria Tănase pentru că şi mie-mi plăcea la fel de mult”, își amintește Maya Simionescu.

Stockholm, 10 decembrie 1974. Echipa formată din George Emil Palade, Christian de Duve şiAlbert Claude a primit din partea Regelui Carl Gustaf al XVI-lea al Suediei Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină acordat „pentru descoperirile lor privind organizarea structurală şi funcţională a celulei”.

Romanian-born American scientist George Emil Palade (right) arrives at Stockholm Castle in the company of Swedish foreign minister Sven Andersson and his wife, December 1974. Palade is in Sweden to receive a joint Nobel Prize in Medicine for his work on cell structure. (Photo by Leif Jansson/Keystone/Hulton Archive/Getty Images)

 

 

Șarmant, dar modest

George Emil Palade era perfecţionist, echilibrat, şarmant dar mai ales modest. Aşa îl caracterizează cei care l-au cunoscut: familia, colegii şi prietenii.

„Eu întotdeauna spun de profesorul Palade că este un român frumos şi care iubea frumosul şi viaţa sub toate formele ei. Şi la toate se uita cu amănunţime şi cu un interes special”, afirmă Maya Simionescu.

„A avut prieteni adevăraţi, prieteni cu care a rămas în legătură, atât din timpul studiilor liceale, există corespondenţă în acest sens, dar cei mai ataşaţi şi de suflet au fost colegii lui de facultate, de internat. Cel mai bun prieten din ţară a fost profesorul Ion Juvara, o personalitate remarcabilă şi un chirurg de excepţie pe care l-am avut, noi românii”, precizează Radu Şerban Palade.

Un învingător. Un geniu ale cărui performanţe în domeniul biologiei celulare i-au adus României cea mai mare recunoaştere în domeniul medicinei şi fiziologiei.

„Pentru mine, el a însemnat un exemplu viu, un etalon, şi o personalitate extrem de complexă, de mare succes, graţie unor calităţi naturale de excepţie dar dublate de o voinţă, de o muncă, de o disciplină şi de o perseverenţă extraordinară”, spune Radu Şerban Palade.

„Paleta lui de preocupări era foarte largă şi considera ca o obligaţie a unui cercetător, nu mai spun a unui cercetător de valoarea şi importanţa lui să contribuie la dezvoltarea cercetării de biologie celulară în lume şi-n România”, explică Maya Simionescu.

La un an după ce a primit premiul Nobel, în 1975, George Emil Palade a fost primit în Academia Română. Mult prea târziu dacă ne gândim că la momentul respectiv savantul român era deja membru al Academiei de Ştiinţe Americane de 14 ani.

După cum statul român i-a acordat cea mai înaltă distincţie, Ordinul Național Steaua României în Grad de Colan, abia în 2007, adică la 21 de ani după ce preşedintele american Ronald Reagan îi decernase savantului român Medalia Naţională pentru Ştiinţă.

Ştiinţa avansează într-un ritm alert, dar un lucru rămâne constant: românii nu se pricep să cinstească oamenii de valoare…

 

 

TVR – Români care au schimbat lumea: George Emil Palade

 

 

 

Flacăra TV & Film recomandă şi:

George Emil Palade. Fabuloasa poveste a premiului Nobel românesc

Cine sunt laureații de origine română ai Premiului NOBEL? 

 

Ziua Academiei de Științe împreună cu premiantul Nobel – Randy Schekman din SUA, care are rădăcini basarabene

 

Români celebri în exil – scriitorul disident Horia Vintilă, Spania (1915-1992)

Români celebri în exil – Mircea Eliade, a trait printre străini, dar și-a scris toate operele literare în română

Eugen Ionescu și duhovnicul de la Muntele Athos: „Dacă ai într-adevăr credință, atunci totul intră în rânduială, de la sine”

 

 

Sursa material: Digi24 TV

Sursa foto: Internet

Sursa video: Digi24 TV și TVR

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md

Recomandă prietenilor

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Flag Counter