Filmul „Ştefan cel Mare” de Mircea Drăgan (marea biruinţă de la Vaslui, 10 ianuarie 1475)

Stefan-cel-Mare-captura-din film Mircea Dragan 1975-500px

Un film istoric celebru, pe care nu e niciodată în plus să-l revezi şi să prinzi la puteri, că dacă am avea astăzi asemenea conducători, atunci pământul nostru ar redeveni gură de rai, ca-n balada străveche…

Ştefan cel Mare – film artistic românesc, realizat de regizorul Mircea Drăgan, în colaborare cu scenaristul Constantin Mitru, în anul 1975, la 500 de ani de la marea biruinţă de la Vaslui a Domnitorului Moldovei Ştefan cel Mare.

În fiece an, la 10 ianuarie, reactualizăm acest eveniment istoric al Neamului – o biruinţă cu adevărat miraculoasă, binecuvântată de Dumnezeu, dacă e să ţinem cont de raportul inegal de forţe între oştenii moldoveni şi armata otomană agresoare.

În urma acestei bătălii, pentru Credinţa sa neţărmurită, inteligenţă, artă militară şi vitejie fără seamăn, Domnitorul Moldovei a fost supranumit SFÂNT de propriul popor, MARE de omologii săi din Europa şi Atlet al lui Hristos (Athleta Christi) de către papa Sixtus al IV-lea.

Potrivit unui top al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România, filmul „Ştefan cel Mare” de Mircea Drăgan se află pe locul 10 în topul celor mai vizionate filme româneşti din toate timpurile. (Luminiţa Dumbrăveanu)

Vizionare de folos!

 

Realizatori:

Film-Regizorul Mircea Drăgan-ro.wikipedia.orgRegizor – Mircea Drăgan

Scenariu – Constantin Mitru, Mircea Drăgan

Imagine – Mircea Mladin

Muzica – Theodor Grigoriu

Scenografie – Aureliu Ionescu

Montaj – Lucia Anton

Sunet – Silviu Camil, Anușavan Salamanian

Costume – Aureliu Ionescu

 

În rolurile principale:

Gheorghe Cozorici, Violeta Andrei, Iurie Darie, Gheorghe Dinică, Florin Piersic, Sebastian Papaiani, Draga Olteanu Matei, Colea Rautu, Dina Cocea, Ioan Siminie ş.a.

 

Producţie:

Casa de Filme 5, Bucureşti

Data Lansării – 3 ianuarie 1975, avanpremieră de gală la Vaslui; 6 ianuarie 1975 – premiera de gală în București

 

Filmul Ştefan cel Mare de Mircea Drăgan (marea biruinţă de la Vaslui, 10 ianuarie 1475)

 

 

Sinopsis:

Film istoric în care – probabil potrivit instrucțiunilor primite de la înalte foruri – aventurile sadovenienilor frați Jderi lasă loc în prim-plan confruntărilor din anii 1474-1475 dintre conducătorii Moldovei și ai Imperiului Otoman și, pe câmpul de luptă, oștilor acestora. – Bujor T. Râpeanu (”Filmat în România”, 2005, Ed. Fundației Pro)

Ecranizare de epocă, vag inspirată de ”Frații Jderi” și concentrată în jurul victoriei de la Vaslui. – Tudor Caranfil (”Dicționar universal de filme”, 2008, Ed. Litera, pag. 865)

 

Trivia:

Catalog de prezentare: „Ștefan cel Mare invocă dreptul fiecărui stat la independență și la pace, refuză ferm să accepte condițiile impuse de o mare putere, creează o oaste din țăranii și orășenii care constituiau majoritatea populației, reușind, în final, să înfrângă colosala armată otomană, înscriind în istoria României o victorie remarcabilă care a oprit torentul armatelor care urmăreau să aservească întreaga Europă”.

La 23/03/1973 este înaintat Casei de Filme 5 proiectul „Oamenii Măriei Sale”, după volumele al II-lea și al III-lea din romanul „Frații Jderi” de Mihail Sadoveanu. Scenariul este comandat unui colectiv format din Valeria Sadoveanu, C. Mitru și M. Drăgan (Valeria Sadoveanu va cere la 15/11/1974 ca numele ei să nu apară pe generic).

Scenariul, achiziționat la 28/11/1973 cu titlul „Ștefan cel Mare”, intră la aceeași dată în producție (2 serii, 4.050 m, deviz limită 10 milioane și filmări de iarnă în avans în perioada de pregătire de circa 2.500 metri utili).

Primul tur de manivelă: 15/01/1974.

Film-Stefan-cel-Mare_1975_Mircea-Dragan-AFISH-secvente.roLa 30/03/1974 se filmează în zona Vasluiului bătălia de la Podul Înalt cu o figurație de 30.000 de persoane, „cea mai importantă scenă de masă realizată în cinematografia românească” (revista Cinema, nr. 4/1974).

La 10/08/1974 sunt terminate filmările (46 zile de filmare), desfășurate la Rupea, Brăila, Cetatea Neamțului, Peleș, Suceava, Dragomirna, Arbore, Sighișoara, Bran, Făgetul (Prahova), București, Căldărușani, Prejmer, Făgăraș, Brașov, Cluj, Sibiu. Ele s-au desfășurat în paralel cu cele de la filmul ”Frații Jderi”, dar au avut 3 decoruri (platouri de exterior) și 50% din costumele de interior diferite, toate costumele de exterior readaptate si toate costumele pentru figurația militară noi. Schițele de costume și armament aparțin pictorului scenograf Horia Popescu care, la intrarea în perioada de filmare, părăsește echipa, fiind înlocuit de Aureliu Ionescu.

La 16 septembrie filmul este vizionat la 4 benzi de conducerea C.S.C.A., care cere două secvențe noi și completarea unor secvențe existente cu planuri suplimentare. Revizionat la 2 decembrie de Dumitru Popescu, filmul este aprobat fără observații.

Forșpanul de la lansarea filmului avea ca slogan sintagmele: „Un film monumental de Mircea Drăgan”, „Aventurile fraților Jderi continuă”.

În decembrie casa de filme propune scurtarea filmului la 3.770 m, „pentru a asigura un ritm susținut filmului și o tensiune dramatică optimă”. În aprilie 1975, D. Ghișe aprobă versiunea scurtă ca variantă pentru a fi prezentată la vânzările pentru străinătate. – Bujor T. Râpeanu (”Filmat în România”, 2005, Ed. Fundației Pro)

 

Copia standard: 25/12/1974

Cheltuieli de producție: 12.120.000 lei

Număr de spectatori înregistrat până în 2005: 7.371.174

Consilier istoric: M. Berza

 

 

Sursa material: Flacăra TV / Secvente.ro

Sursa foto: captură din film / Secvente.ro 

Sursa video: YouTube

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md