08.04.2016, 21:21

5200

6

Bucovina, Basarabia

La sediul Parlamentului European (PE) din Bruxelles este marcat în aceste zile un tragic eveniment istoric important pentru istoria României. S-au împlinit 75 de ani de la ”Masacrul de la Fântâna Albă”, când aproximativ 3000 de români au fost masacrați de trupele ruse în timp ce încercau să treacă granița din Basarabia în România, la scurt timp după ce Rusia a ocupat teritoriul de peste Prut. Evenimentul a fost marcat printr-o Expoziție deschisă oficial, marți,5 aprilie 2016, într-una din sălile PE, la inițiativa eurodeputatului Siegfried Mureșan.

Masacrul de la Fântâna Albă a avut loc la 1 aprilie 1941, atunci când între 200 și aproximativ 3.000 de români, locuitori ai satelor de pe valea Siretului au încercat să se refugieze din Uniunea Sovietică în România.

În 1940, România a fost forțată să cedeze Uniunii Sovietice un teritoriu locuit de peste 3 milioane de locuitori. Imediat ce administrația și armata română au fost evacuate, trupele ruse au ocupat teritoriul. Multe familii au fost luate prin surprindere de această desfășurare rapidă a evenimentelor cu membri de ambele părți ale noii granițe. În această situație mulți dintre ei au încercat să se reunească cu familiile trecând granița în mod legal sau, dacă nu era posibil, ilegal.

În primul an de ocupație sovietică, estimările ucrainene dau ca cifră un număr de peste 7.000 de refugiați în România, dar acest număr ar putea fi mult mai mare.

Autoritățile sovietice au reacționat în două moduri: în primul rând au intensificat patrularea granițelor, în al doilea rând au făcut liste cu familiile care aveau rude și în România, declarându-le trădători de țară și deportându-le la muncă forțată în Siberia.

Până în zilele masacrului, sute de oameni au trecut ilegal granița în România, câțiva fiind uciși de armata rusă, mulți dintre ei capturați și condamnați ulterior la moarte sau la muncă silnică.

Desfășurarea masacrului

La începutul anului 1941, NKVD (trupele din securitatea statului) a lansat zvonuri potrivit cărora sovieticii ar fi permis trecerea graniței în România. Drept urmare, la 1 aprilie 1941, un grup mare de oameni din mai multe sate de pe valea Siretului, purtând în față un steag alb și însemne religioase, a format o coloană pașnică de peste 3.000 de persoane, care s-a îndreptat spre noua graniță sovieto-română. În poiana Varnița, la circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici i-au somat să se oprească. După ce coloana a ignorat somația, sovieticii au tras în plin cu mitraliere. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia, iar cei câțiva supraviețuitori schingiuiți și îngropați de vii.

Numărul exact al victimelor nu s-a aflat și probabil nu se va afla vreodată. Între 200 și 3000 de români au fost masacrați atunci de trupele ruse.

După masacru a fost declanșată o operațiune vastă de represalii. Peste 13.000 de români au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia și Kazahstan. Au supraviețuit puțini.

Ca rezultat al emigrărilor, deportărilor și asasinatelor, populația românească a regiunii Cernăuți a scăzut cu 75,000 de persoane între recensământul românesc din 1930 și primul recensământ Sovietic în 1959.

Unii istorici spun că aceste persecuții au făcut parte dintr-un program deliberat de exterminare a populației românești, plănuit și executat de regimul sovietic.

De menționat și că subiectul masacrului de la Fântâna Albă a fost considerat tabu până în anii ’90, fiind interzisă de autoritățile sovietice și ulterior de cele ucrainene orice referire la el sau comemorarea lui. Doar din anul 2000 autoritățile ucrainene au permis oficierea unui parastas pentru victime.

FlacăraTV recomandă şi:

Reportajul colegului Vasile Rauţ de la comemorarea victimelor masacrului de la Fântâna Albă: „Dangăt de clopote în Pădurea Varniţei” (1 aprilie 1941 – 1 aprilie 2016)

Sursa material: RFI / Mircea Oprea

Sursa foto: RFI.ro şi Digi24

Sursa video: Vasile Rauţ de la Cernăuţi