„Eu, Filimon Boghiu…”, un nou film de Efim Josanu // Reportaj TVM de la premieră și prima cronică


La Chișinău, în sala mică a Teatrului Național „Mihai Eminescu”, a avut loc premiera filmului Eu, Filimon Boghiu, un nou documentar al colegului Efim Josanu, cunoscut publicist și scriitor, nume emblematic al Televiziunii Naționale Moldova 1 TV, primul Președinte al Comitetului Național Olimpic din R. Moldova.

Filmul este despre destinul dramatic al țăranului Filimon Boghiu, exponent al rezistenței antisovietice din Basarabia de după ocupația ruso-sovietică din 28 iunie 1940, încercuit și ucis prin împușcare de regim în satul de baștină al lui Efim, Ciulucani, fostul județ Orhei, azi Telenești, pe când viitorul jurnalist avea doar vreo trei anișori (1950).

O muncă uriașă de investigație prin arhive și printre martorii oculari din satele Moldovei, pentru a spune adevărul despre bărbatul de mare caracter și curaj, Filimon Boghiu, precum și despre mult pătimita sa familie, condamnată la ani grei de GULAG, terorizată, prigonită atât de regimul comunist, cât și de rătăciții noștri, unii dintre care considerându-l și azi pe eroul Filimon Boghiu ca fiind „bandit”, „terorist”, „dușman al poporului”…

 

„Eu, Filimon Boghiu…”

 

Un documentar blând, ca și Efim Josanu, despre vremuri cumplite, despre Oameni vrednici și fiare cu chip de om, despre demnitate și trădare, despre memoria colectivă scurtă a noastră, a moldovenilor și a românilor în general…

Premiera filmului pentru publicul larg va avea loc pe 20 decembrie 2019, la Moldova 1 TV!

 

El, Efim Josanu…

 

Efim Josanu telejurnalistul…

Efim Josanu scriitorul…

 

 

Felicitări din inimă colegului Efim Josanu și întregii echipe de creație!

La mai mult și la mai mare semănătorilor de Dreptate istorică!

 

Publicăm alăturat reportajul colegei Silvia Hodorogea de la premiera filmului (9 dec. 2019), precum și o primă cronică de film, semnată ce jurnalistul și scriitorul Nicolae Negru, materiale din care veți afla mai multe detalii despre documentarul lui Efim Josanu.

Vizionare / lectură de folos!

 

Luminița Dumbrăveanu

 

 

Foto de epocă, în dreapta soții Filimon și Olimpiada Boghiu

 

 

Reportaj TVM: Premiera TeleFilm-Chişinău: „Eu, Filimon Boghiu” de Efim Josanu şi Diana Donică

Filimon Boghiu, fierarul-ţăran care a opus rezistenţă regimului comunist a devenit protagonistul documentarului „Eu, Filimon Boghiu”. A fost realizat de băştinaşul său, colegul nostru, jurnalistul Efim Josanu la studioul „TeleFilm-Chişinău” şi a avut premiera la Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din capitală.

„Am început să scriu despre Filimon Boghiu cu 55 de ani în urmă la olimpiada de limba moldovenească”, îşi aduce aminte Efim Josanu.

Acea compunere nu s-a învrednicit de premii. Învăţătorul lui Efim Josanu a distrus-o, astfel încât cele scrise să nu aibă repercusiuni asupra familiei Josanu. A rămas însă ideea de a readuce acest personaj în actualitate, care s-a fructificat în documentarul „Eu, Filimon Boghiu”.

„Filimon Boghiu, un personaj cu adevărat emblematic, aici sunt ţesute atâtea legende. Am socotit că cel mai bine e să rămân la mine în sat pentru că de acolo a pornit şi acolo a murit Filimon Boghiu. Marea dramă a destinului lui s-a produs la 400-500 de metri de casa noastră, nu aveam decât trei ani, dar cred undeva am auzit răpăitul mitralierelor”, a spus Efim Josanu, autorul filmului.

„Eram copil atunci, când l-au împuşcat la casa lui Suruceanu, eu m-am dus acolo…”, îşi aminteşte Filimon Năstase din Ciulucani, raionul Teleneşti.

Securiştii l-au omorât pe Filimon Boghiu şi pe fiul lui, iar ceilalţi membri ai familiei şi ai grupului au fost osândiţi prin închisori, condamnaţi la moarte. Efim Josanu a desprins valoroase informaţii despre destinul tragic al familiei în dosarul Olimpiadei Boghiu, soţia chinuită prin închisori, dar nicidecum înfrântă. Deosebite, uneori controversate, mărturiile oamenilor, care l-au cunoscut pe Filimon Boghiu…

„Unul dintre interlocutorii noştri a spus: „Dar voi ce vreţi să faceţi un erou din el? El e un om şi cu păcate şi atunci am înţeles că propaganda s-a străduit să-l facă bandit, terrorist…”, spune Efim Josanu.

Oamenii spun că era necesar un documentar, în care să fie prezentat nu doar luptătorul, rebelul Filimon Boghiu, ci şi „omul cu toate bune şi cu cele mai puţin bune. Tatăl meu, care l-a cunoscut bine pe Filimon Boghiu, mi-a spus că atunci când era tânăr, era blajin la suflet, îi plăcea să cânte, era foarte sociabil”, îşi aduce aminte Andrei Ciubotaru din Ciulucani, Teleneşti.

Filimon Boghiu şi grupul lui au reprezentat un mare pericol pentru orânduirea sovietică.

„Un fenomen cu totul extraordinar, o pagină importantă a trecutului nostru şi, în special, referitor la rezistenţa antisovietică a basarabenilor”, a spus Ion Ţurcanu, istoric.

Filmul a fost realizat de Efim Josanu şi Diana Donică la Studioul „TeleFilm-Chişinău”.

„O temă aparte care ne interesează, exerciţii de memorie, teatru-document, film document şi e o invitaţie la meditaţie de a găsi răspunsuri, de a cunoaşte un adevăr care a fost cenzurat, arestat şi nu am avut dreptul să-l cunoaştem”, a spus Petru Hadârcă, directoul Teatrului Naţional „M. Eminescu”.

În premieră, telespectatorii noştri vor putea viziona documentarul „Eu, Filimon Boghiu” în data de 20 decembrie 2019, doar la Moldova 1.

 

 

 

 

 

Nicolae Negru // „Eu, Filimon Boghiu…” (cronică de film)

În seara de luni, 9 decembrie, la Chișinău a avut loc, în condiții cvasidiscrete, în sala mică a Teatrului Național „Mihai Eminescu”, un eveniment cultural cu adânci semnificații de ordin ideologic, politic și chiar geopolitic. E vorba de lansarea filmului documentar „Eu, Filimon Boghiu…”, semnat de scriitorul și jurnalistul Efim Josanu, în regia Dianei Donică (Studioul „TeleFilm-Chișinău”). Vă întrebați cine e Filimon Boghiu?

Nu e de mirare, a fost un nume tabu până la 1991, aflat sub interdicția unei legi neafișate de damnatio memoriae, puterea sovietică îl voia uitat cu desăvârșire, căci submina unul dintre miturile ei cele mai scumpe: că basarabenii ar fi întâmpinat-o cu brațele deschise, cu lacrimi de fericire pe obraji. Inerția uitării a fost atât de mare, încât primele articole despre Filimon Boghiu apar abia prin 1995, când norii de praf ridicați de prăbușirea zidurilor URSS au început să se așeze și istoricii au obținut acces la unele documente ale KGB.

Wikipedia spune, cu trimitere la materialele istoricilor Ion Țurcanu, Elena Postică, Veronica Boldișor, Valeriu Pasat, că țăranul basarabean Filimon Bodiu din satul Mândrești a condus, în perioada 1945-1950, o organizație de luptă antisovietică pe teritoriul raioanelor Chișcăreni, Telenești, Sângerei și Călărași din Basarabia.

Inițial, acțiunile grupului erau pașnice, de mobilizare a basarabenilor la rezistență față de regimul comunist ocupant, la sabotarea colectării produselor agricole și a colectivizării, la boicotul organizațiilor comuniste și comsomoliste, la apărarea credinței creștine, dar, treptat, s-a recurs și la metode violente, de „pedepsire” a unor zeloși activiști de partid și reprezentanți ai administrației sovietice. Urmăriți și atacați de miliție și NKVD, membrii grupului au folosit și armele. Se ascundeau prin păduri, dar și prin sate, bucurându-se de susținerea țăranilor, care îi asigurau cu hrană și adăpost în casele lor. Este evident că, fără sprijin din partea concetățenilor, grupul nu ar fi putut rezista atâta timp.

Există ipoteza, spune Efim Josanu, ca organizația lui Filimon Boghiu să fi avut legături cu rezistența anticomunistă din vestul Ucrainei și astfel și-ar fi asigurat aprovizionarea cu arme și muniții. Dacă Filimon Boghiu ar fi acționat în numele comunismului, de partea puterii sovietice, el ar fi fost proclamat erou și i s-ar fi ridicat monumente. Lui însă nu i s-au recunoscut calitățile pentru care erau glorificați ocupanții și adepții lor. Dimpotrivă, s-a manipulat și s-au falsificat documente pentru a-l compromite, i s-a creat imaginea de bandit, terorist, nu de luptător antisovietic. (Cum de altfel, lui Mihai Moroșanu i-au fabricat, în 1966,dosar de huliganism agravat și propagare a vrajbei rasiale și naționale, pentru faptul că a i-a vorbit vânzătoarei dintr-un magazin din Chișinău în limba română.)

Efim Josanu nu-l „spală”, nu-l eroizează, ci încearcă – în stilul său elaborat, cursiv – să îl plaseze în contextul istoric necesar, pentru a-l înțelege, pentru a „filtra” astfel prejudecățile din atitudinea spectatorului. În acest scop, autorul confruntă, pas cu pas, cu destulă prudență, datele documentare cu imaginea lui Boghiu rămasă în memoria oamenilor, cu percepția lor subiectivă asupra acelor vremuri dramatice, tulburi. Este un film care te împinge spre un efort intelectual, spre ieșire din tiparele de gândire formate de școala sovietică: ce poate face un om când vede că se năruiește lumea lui, când se calcă totul în ce a crezut, când albul este proclamat negru, iar negrul alb, când minciuna devine adevăr, iar adevărul minciună?

Privind filmul, te întrebi pe ce miza Filimon Boghiu, că doar nu era atât de naiv sau nebun să creadă că poate învinge cu oamenii săi Uniunea Sovietică? Un rara avis, un om cu caracter, fără îndoială, însă a jucat și naivitatea țărănească un rol în destinul său. Ca și mulți alți basarabeni (printre care se număra, de altfel, și ambii bunici ai mei) era sigur că ocupația sovietică e temporară, că foarte curând urma să aibă loc o confruntare decisivă între SUA și URSS. Originea ideii despre „venirea americanilor” este neclară, dar, oricât de neverosimilă ar părea azi, răspândirea ei este certă, pe ambele maluri ale Prutului.

Filimon Boghiu a fost ucis, nu fără complicitatea unui trădător, pe 16 noiembrie 1950, împreună cu fiul său Ion, în satul Ciulucani (la câteva sute de metri de casa părinților lui Efim Josanu), în timpul unui schimb de focuri cu unitățile de represiune sovietică. Avea 40 de ani. Soția sa, Olimpiada, a fost grav rănită și condamnată la 25 de ani închisoare.

Mai mulți cetățeni intervievați de Efim Josanu menționează capacitățile vocale deosebite ale lui Filimon Boghiu, îi plăcea să cânte, de la puterea vocii sale se stingea flacăra lămpii. În alte vremuri și împrejurări, Filimon Boghiu ar fi putut să se afirme ca artist. E și ideea de la sfârșitul „peliculei”. Incompatibil cu puterea ocupantă, a murit fiind considerat un criminal, când era de fapt o victimă. Filmul lui Efim Josanu ne ajută să conștientizăm acest adevăr.

 

Nicolae Negru

„Ziarul Național”, 13 decembrie 2019

 

 

 

Sursa material: Flacăra TV / Moldova 1 TV / Ziarul Național

Sursa foto: capturi video TVM

Sursa video: Moldova 1 TV / Flacăra TV

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md

Recomandă prietenilor

Comentariu (1)

  1. Gheorghiţa Vasile
    08 ian.. 2020, 10:03 · Răspunde

    Filimon Boghiu a fost locuitor al satului Mîndreşti dar nu Ciulucani, locul de baştină al lui Efim Josanu şi casa lui Profir Suruceanu unde a fost împuşcat Boghiu deasemenea este în satul Mîndreşti.
    Filimon Nastase care apare în imagine a locuit în satul Măndreşti.

Lasă un răspuns la Gheorghiţa Vasile Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Flag Counter