Eminescu şi Credinţa Neamului cinstite la Academia Română de elita academică şi politică

Academia Romana-cinstire Eminescu-15-01-2016-600px

Credința creștină și limba constituie pilonii culturii noastre naționale, a afirmat vineri, 15 ianuarie 2016, președintele Academiei Române, Ionel-Valentin Vlad, în deschiderea sesiunii solemne dedicate Zilei Culturii Naționale.

„De-a lungul veacurilor, credința noastră creștină de aproape 2000 de ani și limba au reprezentat cei doi stâlpi ai dăinuirii poporului român, ai culturii noastre, în același timp elemente esențiale prin care ne-am integrat în cultura și civilizația europeană”, a spus Ionel-Valentin Vlad, în cadrul sesiunii cu tema „Identitate națională”, desfășurată în aula Academiei Române.

El a omagiat personalitatea lui Mihai Eminescu și moștenirea pe care a lăsat-o:

„Mihai Eminescu nu a fost numai un poet de geniu, ci un spirit enciclopedic, un publicist curajos, un dramaturg și un prozator de talent. A fost făuritorul limbii române moderne sau, după inspirata caracterizare a lui Titu Maiorescu, ‘punctul de plecare pentru toată dezvoltarea viitoare a veșmântului cugetării românești’. Moștenirea lăsată de Mihai Eminescu este enormă. Frumusețea limbii românești, profunzimea gândirii, dragostea de patrie, de trecutul și de tradițiile poporului român, toate se regăsesc în opera lui poetică, de prozator și de publicist care a văzut lumina tiparului, dar și în manuscrisele rămase, adevărate exemple de trudă intelectuală”, a subliniat acad. Ionel-Valentin Vlad.

Președintele Klaus Iohannis a pledat pentru implicarea în crearea cadrului potrivit pentru un învățământ bazat pe performanță și meritocrație și pe identificarea și promovarea la cel mai înalt nivel a adevăratelor talente. Iohannis a arătat că Ziua Națională — 1 Decembrie și consacrarea zilei nașterii lui Mihai Eminescu ca Zi a Culturii Naționale formează „axa identitară a națiunii”.

Patriarhul Daniel, membru de onoare al Academiei Române, a vorbit în cuvântul său despre Biserica Ortodoxă Română și păstrarea identității naționale, afirmând că Biserica a cultivat în conștiința poporului român necesitatea păstrării limbii, credinței, unității și identității etnice.

Potrivit Întâistătătorului BOR, „limba română și credința creștină românească sunt componente fundamentale ale ființei și identității poporului român”, „negarea uneia dintre aceste componente” reprezentând „un atac asupra identității poporului român”.

„Astăzi, într-o lume globalizată și secularizată, nivelatoare de identități culturale pentru câștig de capital financiar imediat, România trebuie să-și păstreze identitatea și să își promoveze simbolurile și valorile spirituale”, a spus patriarhul Daniel, pentru care „piața globală și sistemul informațional mondial nu pot suplini pierderea identității spirituale a unui popor”.

Conștiința de neam evoluată în conștiință națională este hotărâtoare în perspectiva evoluției și păstrării identității unui popor, a subliniat, la rândul său, acad. Dan Berindei, președinte de onoare al Secției de Științe Istorice și Arheologie.

Berindei a atras atenția că entuziasmul de la aderarea României în Uniunea Europeană s-a diminuat, multe dintre obiectivele de atunci fiind încă așteptate. El a punctat că ajungerea la nivelul de dezvoltare și prosperitate al țărilor europene depinde de efortul fiecăruia dintre români.

În cuvântul său, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a vorbit despre patrimoniu ca izvor al păstrării identității. „Patrimoniul nu este numai un prilej de cheltuire de fonduri pentru a-i întreține prezența în timp, patrimoniul este fundamentul pe care se construiesc prezentul și viitorul și un important factor de unitate și solidaritate, elemente de care societatea românească are nevoie în profunzimea tuturor straturilor sociale”, a spus Alexandrescu.

Acad. Eugen Simion, președintele Secției de filologie și literatură, a pledat pentru renunțarea la „pedagogia negativității pe care o practică media românească”. „Nu poți să deschizi vreodată televizorul să nu auzi ‘Ce vreți domne’, români, așa sunt!’. Nu e adevărat. Un popor care a dat niște poeți uriași și artiști, un popor care a dăinuit 2000 de ani și care a creat o cultură și o limbă, un popor care a stat secole de-a rândul sub stăpâniri străine și și-a păstrat și limba și identitatea nu este un popor de nimic, nu trebuie să-l jignim”, a spus Simion, răsplătit cu îndelungi aplauze.

El a atras atenția totodată că nu se poate vorbi fără noimă despre Biserică. „Biserica românească a fost, într-adevăr axul nației, împreună cu cultura, cu limba. Biserica ne-a ținut. Țărănimea română credincioasă ne-a ținut istoria noastră. Și cum țărănimea românească nu mai există, n-o mai poate ține, ar trebui s-o facă intelighenția românească”, a afirmat academicianul.

În cadrul sesiunii au mai luat cuvântul fostul președinte Emil Constantinescu, ministrul Educației Naționale și Cercetării Științifice, Adrian Curaj, acad. Ioan Aurel Pop, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj, acad. Răzvan Theodorescu, președintele Secției de Artă, Arhitectură și Audiovizual, acad. Nicolae Breban, acad. Alexandru Zub și scriitorii Mihai Cimpoi (Chişinău) și Vasile Tărâțeanu (Cernăuţi), membri de onoare ai Academiei Române.

La eveniment au fost prezenți președintele ICR, Radu Boroianu, artista Mariana Nicolesco, Dumitru Prunariu, membru de onoare ai Academiei Române, actorul Dorel Vișan, alte personalități ale lumii academice și culturale românești.

 

Academia Romana-Mihai Eminescu Ziua Culturii Nationale

 

 

Sursa material: AGERPRES / Daniel Popescu

Sursa foto: Vremuri vechi şi noi

În vederea respectării drepturilor de autor (Legea nr. 139 din 02.07.2010), la preluarea materialelor Flacăra se va face trimitere obligatorie – prin hyperlink – la sursă: numele autorului + Flacăra TV & Film sau + www.flacaratv.md